Agricultorii, cetățenii și alte părți interesate sunt invitați să își exprime opiniile cu privire la funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente în cadrul unei consultări online deschise până la 17 noiembrie.

"Există indicii că valoarea adăugată nu este distribuită în mod adecvat la toate nivelurile lanțului de aprovizionare cu alimente, în special din cauza diferențelor în ceea ce privește puterea de negociere dintre operatorii mai mici și, astfel, mai vulnerabili, în rândul cărora se numără agricultorii și întreprinderile mici, și partenerii lor comerciali care sunt mai puternici din punct de vedere economic și foarte concentrați", subliniază Comisia Europeană.

Comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare rurală, Phil Hogan, a precizat că agricultorii, deși constituie prima verigă a lanțului și fără ei nu ar exista alimentele pe care le prelucrăm, vindem sau consumăm, ei rămân adesea "veriga cea mai slabă".

"Pentru a remedia deficiențele din lanțul de aprovizionare cu alimente, am luat inițiativa de a acționa, în concordanță cu sprijinul pe care Comisia îl acordă de mult timp agricultorilor europeni. Încurajez toți cetățenii, agricultorii și părțile interesate din UE să ne împărtășească opiniile lor prin intermediul acestei consultări online",

a declarat comisarul Hogan.

Comisia Europeană este interesată să colecteze opinii în scopul evaluării necesității și utilității unor posibile măsuri care ar putea fi luate la nivelul UE pentru a combate sau pentru a reglementa practicile comerciale neloiale legate de produsele agroalimentare.

Executivul de la Bruxelles dorește, de asemenea, să evalueze nivelul de transparență a pieței de-a lungul întregului lanț, precum și aspectele care pot fi îmbunătățite.

Având în vedere că un anumit grad de concurență este necesar, consultarea va contribui la la stabilirea faptului dacă introducerea unor mecanisme suplimentare privind transparența pieței UE este necesară.

Totodată, chestionarul evaluează nivelul interesului față de cooperarea dintre producători și utilizarea așa-numitelor acorduri de repartizare a valorii (și anume, repartizarea câștigurilor și pierderilor care rezultă din evoluția prețurilor relevante de pe piață), care sunt deja utilizate în unele sectoare, precum cel al zahărului.

Soluția lanțului scurt de aprovizionare

Una dintre soluțiile identificate de europarlamentari, într-o rezoluție adoptată anul trecut, constă în promovarea lanțului scurt de aprovizionare, scurtând cât mai mult posibil distanța dintre fermă și cumpărător.

Acest lucru ajută fermierii să-și mărească profiturile - potrivit susținătorilor măsurii - și limitează impactul negativ asupra mediului înconjurător, deoarece se elimină transportul de distanțe mari. În plus, produsele livrate sunt mai proaspete.

Un Eurobarometru din 2016 arată că patru din cinci cetățeni europeni consideră că este important să fie întărit rolul fermierului în lanțul alimentar.

Totodată, potrivit sondajului, un lanț mai scurt de aprovizionare le asigură fermierilor un preț mai mare pentru produsele lor, prin eliminarea intermediarilor. Și economiile locale au beneficii de pe urma lanțului scurt de aprovizionare, fiind create locuri de muncă în zonele respective.

În același timp, trebuie venite și cu alte soluții, întrucât cererea consumatorilor nu poate fi satisfăcută doar prin furnizarea de produse locale.

Varianta românească a lanțului scurt, criticată de CE

Tot anul trecut, și autoritățile române s-au gândit să legifereze lanțul scurt de aprovizionare, dar efectele nu sunt cele scontate.

Potrivit legii adoptate de Parlament în 8 iunie 2016, comercianții cu o cifră de afaceri anuală mai mare de două milioane de euro au obligația ca pentru carne, legume, fructe, miere, ouă, lactate și produse de panificație să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din lanțul alimentar scurt, adică de pe piața locală.

Prin excepție, în lunile de iarnă, decembrie-februarie, legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din ofertă, pe fiecare categorie, a comercianților menționați. Marile magazine au și obligația de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești.

Prevederile legii nu au fost pe placul Comisiei Europene, care, în februarie anul acesta, a lansat un infringement împotriva României.

Comisia a apreciat că legea încalcă legislația europeană cu privire la libera circulație a mărfurilor.

Mai mult, legea mai prevede și că retailerii trebuie să promoveze produsele de origine românească, ceea ce le poate restrânge puterea de decizie în privința ofertelor speciale, a apreciat executivul UE.

Potrivit Comisiei, autoritățile din România nu au oferit suficiente motive pentru a demonstra că prevederile legislative sunt justificate și proporționale.

Criticată de retaileri

De altfel, Comisia a criticat prevederile încă din faza de proiect, dar parlamentarii nu au ținut cont de avertismentul privind încălcarea legislației europene.

Nici retailerii din domeniu nu au fost de acord cu legea, susținând că nu ajută pe nimeni.

"Credem că întreaga Lege 150/2016 trebuie revizuită cât mai repede pentru că, așa cum am anticipat, nu a adus nimic bun nimănui și, pe lângă riscul de infringement și apariția altor vulnerabilități legale, a produs și masive bulversări în piață”, preciza Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), în noiembrie 2016.

Asociația mai preciza că este gata să colaboreze cu instituțiile statului și cu organizațiile profesionale pentru elaborarea unei legi corecte în domeniul comercializării produselor alimentare, în beneficiul general al operatorilor economici, având ca obiective susținerea și promovarea producătorilor locali și a produselor românești, în condițiile economiei libere de piață și, mai ales, în folosul consumatorilor.