„România susține menținerea bugetului PAC și cei doi piloni și spune nu plafonării. Vrem să ne ducem spre convergență, să vedem ce perspective creăm pentru fermierii tineri. Un tânăr de astăzi nu poate fi un fermier de mâine fără pământ. Ce perspective îi dăm?”, spune Daea. Ministrul a explicat că există instrumente de sprijin, care presupun garantarea cu 80% de către stat a creditului pentru capitalul de lucru. „Este (o măsură n.r.) pentru toți, dar în primul rând pentru tineri. Mai sunt măsuri în PNDR pe care trebuie să le mobilăm cu bani și cu bani consistenți în viitorul PAC”, a precizat Daea în interviul acordat Agerpres.

Potrivit oficialului, în bugetul viitoarei PAC, cercetarea trebuie să dețină o filă separată, în așa fel încât „ea să se poată alimenta pentru a răspunde la marile provocări ale timpului, la schimbările climatice, care au devenit o realitate”.

Politica Agricolă Comună este cel mai mare capitol din bugetul UE, consumând aproape 40% din resursele comunitare. Dar fondurile alocate agriculturii au transformat UE într-unul dintre cei mai mari producători de bunuri agroalimentare, cu exporturi în valoare de peste 131 de miliarde de euro.

Însă ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar și necesitatea ca UE să aloce fonduri pentru capitole precum apărare, securitate sau migrație a provocat discuții privind reașezarea principalelor politicii ale Uniunii - cea agricolă și cea de coeziune. Părerile în UE sunt împărțite - sunt voci, printre care șeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care vorbesc de necesitatea ca statele membre să aloce mai mulți bani pentru politicile europene, astfel încât bugetul PAC și al politicii de coeziune să nu scadă, dar sunt și susținători ai reducerii acestora. 

În prezent, autoritățile europene colectează opinii din statele membre, iar România - ca și celelalte state din est - sunt împotriva diminuării bugetelor. De altfel, și eurodeputații din Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European au cerut Comisiei variante pentru a se asigura că finanțarea pentru fermieri și comunitățile rurale nu va avea de suferit din cauza Brexit.

În privința viitoarei PAC, Daea consideră că Ministerului Agriculturii îi revine o mare responsabilitate în ceea ce privește stabilitatea priorităților, dar acest lucru se face numai în dialog cu fermierii. „Aici trebuie să stai mereu în dialog cu fermierii. Tot timpul cu fermierii, pentru că ei trebuie să spună ceea ce este convenabil sau nu, să spună cum văd ei lucrurile, ce perspectivă, care este dinamica lor, cum trebuie să se materializeze de-a lungul vremii, în ce instrumente, care sunt procedurile, dar deocamdată se merge cu opțiuni foarte clare de a ne păstra nivelul financiar al PAC. Noi trebuie să proiectăm PAC corect și avem o mare responsabilitate. În 2019, deținem Presedinția (Consiliului UE n.r.) și din acest punct de vedere trebuie să ne pregătim pentru a răspunde organizatoric și administrativ, dar în primul rând trebuie să ne stabilim ce vrem, care sunt opțiunile noastre. Ele sunt opțiunile țării și noi lucrăm la ele în Guvern. O să fie o decizie politică pe acest subiect. Noi acum suntem în proces de consultare", a explicat Petre Daea.

În acest context, ministrul Agriculturii se va afla săptămâna viitoare în Polonia și Franța, la invitația omologilor săi, dar va participa și la Consiliul de Miniștri ai Agriculturii de la Bruxelles, unde va discuta cu comisarul european pe Agricultură, Phill Hogan.

De altfel, România și-a exprimat deja poziția în acest sens la o întrunire a statelor din estul Europei cu Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură, susținând necesitatea ca PAC să fie finanțată cel puțin la același nivel ca în prezent și subliniind importanța menținerii plăților directe fără co-finanțare națională pentru sprijinirea veniturilor fermierilor. Măsuri ca plafonarea plăților directe și co-finanțarea din bugetele naționale vor afecta capacitatea PAC de a asigura un acces egal pe piața unică și la fondurile UE în domeniul agricol, consideră Ministerul Agriculturii.

Agricultura și sectorul agroalimentar au un regim preferențial în cadrul UE și rămân de departe cel mai mare angajator în spațiul comunitar. Deși agricultura ca atare angajează din ce în ce mai puțini oameni, pentru că numărul fermierilor scade, toate activitățile conexe legate de agricultură - de la inputuri agricole, materie primă și până la distribuție și sistem de desfacere, acest lanț valoric creează 44 de milioane de joburi în Europa.