Importurile ieftine de miere contrafăcută pun în pericol apicultura în întreaga lume, iar consecințele pentru producția alimentară mondială sunt severe, scrie EurActiv.com.

Zaharuri străine au fost găsite de 1,4 ori la fiecare 10 mostre de miere testate de Centrul Comun de Cercetare European, potrivit unui studiu publicat în decembrie 2016. Cercetarea a fost efectuată ca răspuns la un raport al Parlamentului European cu privire la cele mai falsificate alimente, în care mierea a fost clasată pe locul 6.

Cercetătorii au testat un total de 2.264 de mostre de miere din toate statele membre ale UE (plus Norvegia și Elveția) colectate în toate etapele lanțului de aprovizionare și au ajuns la la concluzia că proximativ 20% din miere este fie este fie făcută dintr-un amestec de miere din mai multe țări are UE, fie este neamestecată, dintr-un singur stat membru, dar suspectă de zahăr adăugat. Rata mierii suspecte că ar fi un amestec din UE, din afara blocului, cât și de origine necunoscută a fost de aproximativ 10%, relatează EurActiv.com.

Falsificarea mierii

Frauda de miere poate lua diferite forme. De exemplu, prin vânzarea de miere multiflorală mai ieftină cu etichetă de miere provenită de la o singură sursă; prin adăugarea de siropuri de zahăr pentru creșterea volumului sau prin recoltarea înainte de timp și apoi uscarea artificială în fabrici mari pentru a reduce timpul și costurile. În toate cazurile, produsul final este departe de ceea ce consumatorii cred că cumpără, precum și de definiția legală a mierei din UE.

UE definește mierea drept "substanța dulce naturală produsă de albinele Apis mellifera din nectarul plantelor [...], pe care albinele o colectează, o transformă prin combinarea cu substanțe specifice de ale lor, o depun, se deshidratează, și o lasă să se cristalizeze".

Statele membre trebuie să efectueze teste de laborator asupra mierii pe care o produc și importă prin verificarea parametrilor cum ar fi originea și nivelurile de polen, umiditatea și prezența zaharurilor adăugate. Dar metodele de testare variază, așa că falsificatorii au și ei metodele lor.

"Nu există o singură metodă de testare a autenticității pentru miere - deoarece există atât de multe moduri de falsificare. E ca și analiza dopajului în sport. Persoanele care testează dopajul nu știu niciodată dacă există un medicament nou pe piață. Când luați în considerare varietatea de siropuri disponibile, nu există o singură tehnologie care să le acopere pe toate. Trebuie să te uiți la mulți parametri chimici și fizici", explică dr. Stephan Schwarzinger, profesor de biologie structurală la Universitatea din Bayreuth, care, pentru a observa mierea falsă, a avut ideea de a aplica rezonanța magnetică nucleară (RMN) la testarea ei.

Fabricile de miere din China

Europenii iubesc mierea și mănâncă în medie 0,7 kg pe an, Grecia și Austria conducând topul cu 1,7 kg pe cap de locuitor. Dar Europa mănâncă mai multă miere decât produce - și, astfel, apelează la China pentru 50% din importurile sale de miere. Cei mai mari importatori sunt Marea Britanie, Belgia și Spania. China a devenit cel mai mare producător mondial de miere, cu 473.600 de tone produse în 2014 (față de cele 161.031 produse de UE).

Între anii 2000 și 2014, potrivit datelor furnizate de Organizația pentru Alimentație și Agricultură, producția sa a crescut cu 88% datorită creșterii exporturilor. Vânzările de miere au adus Chinei 231 milioane de euro în 2016, asta în timp ce numărul de stupi, în aceeași perioadă, a crescut doar cu 21%.

Numărul albinelor din China este în declin, ca oriunde în lume, din cauza intoxicațiilor cu pesticide, a poluării și a pierderii habitatului natural din cauza urbanizării. De altfel, imaginile fermierilor chinezi care își polenizează copacii fructiferi manual au devenit un simbol al poluării ridicate.

Productivitatea pe un stup în întreaga lume este în scădere - așa că, cum pot obține albinele chineze un randament atât de ridicat?

Răspunsul este metoda de producție a Chinei. Mierea nesănătoasă este recoltată atunci când este încă "o supă apoasă cu conținut ridicat de apă". Apoi este uscată artificial, reziduurile de rășină sunt eliminate prin filtrare, polenul poate fi îndepărtat sau adăugat pentru a masca țara de origine și se adaugă siropuri pentru a respecta diferitele prețuri de pe piață.

"Producția de miere necorespunzătoare implică o producție mai rapidă și mai înaltă a unui produs care nu corespunde definiției de miere (fraudă)", a declarat Norberto Garcia, președintele Organizației Internaționale a Exportatorilor de Miere (IHEO), care a studiat îndeaproape fenomenul fraudei cu miere și susține că aduce o pierdere de aproximativ 600 de milioane de dolari pe an pentru apicultorii cinstiți din întreaga lume.

Mierea ieftină ar fi constituit un stimulent pentru câteva țări europene de a importa miere ieftină din China și apoi să o reexporte ca produs local. O serie de țări europene au înregistrat o creștere drastică a exporturilor de miere în paralel cu importurile lor din China, după cum se arată în graficul de mai jos pentru o serie de state europene (Spania, Slovacia, Portugalia, Polonia, Olanda, Lituania, Italia, Irlanda, Germania și Belgia).

"În interiorul UE există o mare piață care ar trebui verificată mai profund", a spus Garcia.

Conștientizarea sporită a consumatorilor a împins importatorii departe de mierea chineză, iar supermarketurile europene adoptă din ce în ce mai mult testele RMN pentru a evita frauda alimentară. Din cauza fluxului uriaș de miere falsă, care a dus la scăderea prețului, în 2017 exportatorii chinezi nu au putut concura cu mierea pură la prețurile curente. Autoritatea sanitară chineză (AQSIS) a controlat serios calitatea exportului de miere, în special în UE, pentru a limita pierderile, iar acest lucru a făcut ca exporturile de miere din China să scadă cu 3% în 2016.

Legea mierii

Mierea chineză care inundă Europa nu este un lucru nou. Între 2002 și 2004, a fost interzisă în Uniunea Europeană din cauza lipsei de etichetare a originii și a riscului de a conține plumb. Cu toate acestea, interdicția a fost ridicată din cauza creșterii cererii, pe care Europa nu a reușit să o satisfacă din altă parte, iar importatorii europeni de miere au profitat de această oportunitate.

Mierea este reglementată în UE prin Directiva privind mierea, însă acolo cerințele de declarare a originii mierii sunt extrem de scăzute. Etichetele pot avea scris "amestec de miere UE" (un amestec de miere din mai multe state membre), "amestec de miere din afara UE" (un amestec de miere din mai multe țări din afara UE), "amestec de miere UE și miere din afara UE".

 

"Majoritatea mierii pe care o găsiți este amestecată. Informațiile de pe etichetă nu le spun consumatorilor nimic, cu excepția faptului că această miere nu este de pe Marte", spune Walter Haefeker, șeful Asociației Europene a Apicultorilor.

 

Au existat, totuși, inițiative în Parlament pentru a modifica această directivă, pentru a include țările de origine pe etichetă și raportul de amestecare.

Deputatul social-democrat Daciana Sârbu (S&D) spune că "cererea de miere este ridicată, iar producția europeană este limitată. Sunt necesare importuri din țări terțe, dar se presupune că unele importuri de miere sunt produse nu din polen, ci din alte surse non-naturale. Comisia Europeană și statele membre trebuie să se asigure că mierea introdusă pe piață nu este contrafăcută. Pentru a realiza acest lucru, sunt necesare mai multe controale la companiile de ambalare".

Dar, până în prezent, Comisia a fost surdă la solicitările apicultorilor.

"În cele din urmă, Comisia este responsabilă. În cazul în care Comisia va permite specificarea originii mierei, ar permite consumatorilor să aleagă mai bine și aceasta ar exercita presiuni asupra industriei pentru a se curăța", a spus Haefeker.

Impactul asupra mediului

Problema nu este doar a apicultorilor. Albinele și alte insecte sunt responsabile pentru 35% din culturile alimentare globale, conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură. Și din cauza declinului altor specii, albinele de miere poartă tot mai multă greutate.

"Scaderea populatiei de albine nu este la fel de severă [ca și alte insecte], întrucat apicultorii încearcă mereu să recupereze pierderile. Acest lucru are ca urmare ca albinele de miere o să devină din ce în ce mai importante pentru polenizare, deoarece celelalte polenizatoare au dispărut. Aveți o populație în curs de îmbătrânire deoarece este neatractivă din punct de vedere economic. Dacă economia apiculturii a dispărut, nu există niciun stimulent pentru reconstituirea coloniilor după pierderi", a avertizat Haefeker.