O coaliție eurodeputați de centru-dreapta, extremă-dreapta și naționalist-conservatori nu a reușit să se opună controversatei legi privind restaurarea naturii, pe fondul unui val de proteste ale fermierilor și a alegerilor europene din iunie.

În condițiile în care ecosistemele Europei continuă să se degradeze, Bruxelles-ul a propus o lege pentru restaurarea naturii în 2022, cu scopul de a restabili 20% din zonele terestre și maritime ale UE. În 2023, obiectivele propunerii s-au dovedit prea ambițioase – europarlamentarii PPE de centru-dreapta, cel mai mare partid din PE, au protestat, obținând anumite concesii.

Legea a fost adoptată marți de plenul PE la Strasbourg, cu 329 de voturi pentru și 275 împotrivă.

O victorie pentru parlamentarul S&D de centru-stânga din Spania Cesar Luena, responsabil cu negocierea unui compromis în PE. 

„Legea restaurării nu este o lege împotriva nimănui, ci în favoarea naturii”, a subliniat Luena înainte de vot.

„Legea privind restaurarea naturii este pe drum... Este o lovitură pentru conservatori”, a declarat eurodeputatul ecologist din Germania Michael Bloss.

ONG-ul Bird Life Germania a numit votul „o rază de lumină importantă” pe fondul eforturilor politice de a reduce protecția naturii în Europa.

Ce forțe politice au fost pe punctul de a bloca legea? E vorba de o revoltă de ultim moment orchestrată de centru-dreapta.

În ciuda faptului că a participat la negocierea prevederilor din lege, șeful PPE, Manfred Weber, a declarat marți că „Legea pentru restaurarea naturii este prost redactată și nu a fost niciodată la înălțimea sarcinii pe care o avem în fața noastră”.

Partidul său atribuie noua sa opoziție față de lege grijii pentru fermieri. „Nu dorim mai multe forme de birocrație și obligații de raportare pentru fermieri”, a spus grupul.

Purtătorul de cuvânt al președintelui grupului, Dirk Gotink, a declarat: „Dacă președintele francez este cu adevărat serios cu privire la preocupările sale legate de fermieri, ar trebui să le ceară deputaților săi din Renew să facă același lucru”. 

O urgență pentru natură

Aproximativ 80% dintre zonele naturale ale Europei se află într-o stare proastă, în principal din cauza exploatării intensive a mărilor și a pământului, care distruge ecosistemele.

Pentru europarlamentara ecologistă germană Jutta Paulus, "legea restaurării naturii ar trebui văzută ca un punct de plecare și o parte integrantă a strategiei de biodiversitate și a obiectivelor noastre climatice”. Ea a adăugat că „eurodeputații ar trebui să asculte știința și să ofere fermierilor posibilitatea de a se adapta la un sistem agricol rezistent și durabil”.

Potrivit unui studiu publicat în PNAS în mai 2023, 20 de milioane de păsări au dispărut din Europa în fiecare an în ultimii 40 de ani.

În ultimul deceniu, cel puțin 70 până la 80% din populația de insecte a dispărut din regiunile dominate de activitățile umane și de agricultura intensivă, potrivit unui studiu internațional coordonat de Anders Moller și publicat în Avian Research în 2021.

Potrivit Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), 30-50% din ecosistemele bogate în carbon trebuie restaurate pentru a limita încălzirea globală la mai puțin de 2° grade.

Comisia Europeană estimează că refacerea mediului natural ar genera aproximativ 1.860 de miliarde de euro, la un cost estimat de doar 154 de miliarde de euro.

Obiective europene

Legea europeană pentru restaurarea naturii are ca scop restabilirea populațiilor de specii prin îmbunătățirea și extinderea habitatelor acestora.

Pentru a realiza acest lucru, au fost stabilite obiective specifice pentru insectele polenizatoare, ecosistemele forestiere, ecosistemele urbane, ecosistemele agricole, ecosistemele marine și conectivitatea fluvială.

De exemplu, conform propunerii, țările europene vor trebui să inverseze scăderea populațiilor de polenizatori până în 2030 cel târziu și să urmărească o creștere măsurată cel puțin la fiecare șase ani după aceea.

Blocul va trebui să ia măsuri pentru a revitaliza cel puțin 30% din turbării până în 2030 și 50% până în 2050.

În plus, încă trei miliarde de copaci vor trebui să fie plantați în UE.

La cererea PPE, în text a fost inclusă o clauză de „oprire de urgență”, pentru a permite suspendarea țintelor pentru ecosistemele agricole în circumstanțe excepționale.

Această clauză va putea fi activată atunci când disponibilitatea terenului nu mai este suficientă pentru a asigura o producție agricolă care să corespundă consumului alimentar european – o concesie făcută fermierilor.