Dar când noile reguli au intrat în vigoare, în 2015, un an mai târziu decât era programat, unii dintre aceiași lideri au cerut schimbarea politicilor despre care spuneau acum că dificil de administrat.

În 2016, Comisia Europeană a lansat inițiative de simplificare a PAC și de ajutorare a femrierilor în implementarea acesteia, susținând că procesul va continua până în 2020.

Primele măsuri de simplificare au fost aplicate din 2017, dar mai este încă mult de lucru, spune fermierii din UE.

Referindu-se la viitoarea PAC (după 2020), președintele asociației fermierilor europeni (COPA) Martin Merrild a spus pentru EURACTIV.com: „Avem nevoie de simplificare, PAC trebuie să fie simplă. Am vorbit cu o mulțime de fermieri și acesta este principalul mesaj pe care vor să-l transmită. Faceți o PAC simplă, să o putem înțelege și, mai presus de toate, să putem dormi liniștiți”.

Pe lângă simplificare, factorii de decizie din UE explorează posibilități de „a produce mai mult cu mai puțin”, respectiv o îmbunătățire a productivității pentru a hrăni populația în creștere concomitent cu protejarea mediului prin utilizarea unor resurse mai mici.

Următoarea PAC, de după 2020, va încerca să găsească echilibrul între aceste funcții.

Comisia a organizat o dezbatere publică în care a fost discutată amănunțit introducerea noilor tehnologii în sectorul agricol; totuși nu este clar încă rolul pe care așa-numita agricultură de precizie sau inteligentă îl va primi în noua PAC.

CONTEXT

Lansată în 1962, Politica Agricolă Comună (PAC) este un sistem de subvenții și programe agricole ale Uniunii Europene care adună cel mai mare buget unic de cheltuieli din Uniune – aproape 40% din bugetul curent, comparativ cu circa 70% în anii 1970.

PAC a fost întodeauna o lucrare în curs de execuție și îmbunătățire. Reformele începute în 1990 au căutat să elimine treptat cotele de producție risipitoare. În 2003, o serie de eforturi au fost făcute pentru a „decupla” subvențiile de anumite recolte sau produse, deși înțelegerea finală din 26 iunie 2013, implementată în 2015, a schimbat acest lucru

„Decuplarea sistematică pare să nu mai fie obiectivul ultim. Cu excepția Germaniei, toate [țările] aleg opțiunea recuplării”, potrivit unei analizerealizate de think tank-ul Farm Europe.

Noua PAC a întârziat și mai mult eforturile de liberalizare a pieței prin extinderea cotelor pentru zahăr și a drepturilor pentru plantarea viței de vie.

De asemenea, programul a introdus o serie de noi elemente:

• flexibilitate în ceea ce privește transferul de bani între fonduri pentru plăți directe către fermieri (Pilonul 1) și dezvoltare rurală (Pilonul 2);
• stimulente pentru încurajarea oamenilor tineri pentru a deveni fermieri și a susține agricultura în familie;
• armonizarea graduală între plățile Pilonului 1 pentru fermierii din vechile State Membre și cei din țările care s-au alăturat din 2004;
• măsuri de "ecologizare” cu scopul promovării conservării solulului și protejării biodiversității.

PAC este prezentată în patru reglementări care acoperă dezvoltarea rurală, finanțarea, plăți directe către fermieri și măsuri de piață. Politica intenționează să asigure siguranța alimentară, promoveze agricultura sustenabilă și practicile de mediu și să susțină echilibrarea dezvoltării pentru a evita transformarea zonelor rurale în sfere de sărăcie.

PAC nu acționează doar pentru susținerea fermierilor. Aproape un sfert (95,6 miliarde de euro) din bugetul total al programului pentru 2014-2020, de 408,3 miliarde de euro, este direcționat către finanțarea unor proiecte de turism și dezvoltare rurală, ale căror costuri sunt susținute de state și finanțări UE. Dar cea mai mare parte a fondurilor alocate PAC, 312,7 miliarde de euro, sunt plătite direct fermierilor.

La fiecare 10 euro cheltuiți de UE, 4 sunt alocați pentru PAC, care este astfel cel mai amplu și costisitor program al Uniunii Europene. În administrarea programului sunt implicați aproximativ 1,100 angajați ai Comisiei din 11 directorate agricole.

Autorități naționale, regionale și locale au, la rândul lor, un rol în administrarea acestui program care are, potrivit Comisiei, circa 8 milioane de beneficiari, dintr-o populație totală a UE de peste 500 de milioane de oameni.

În pofida importanței masive atât pe plan politic cât și financiar, agricultura este o mică parte a economiei UE, reprezentând doar 1,7% din PIB și angajând 4,6% din forța de muncă, arată cifrele OCDE. UE și SUA sunt în competiție pentru titlul de cel mai mare exportator de produse agricole, iar valoarea exporturilor UE a atins 130,7 miliarde de euro în 2016.

Procesul legislativ a fost unul istoric - pentru prima oară Parlamentul European a avut un rol egal în influențarea finanțării și legislației pentru agricultură, putere obținută prin Tratatul de la Lisabona din 2009.

Procesul lent de aprobare a dus la implementarea înțelegerii cu un an mai târziu – în 2015.

Amețiți de noile reguli și cerințele complexe de raportare, miniștrii agriculturii din unele state membre au cerut simplificarea acestora în câteva domenii cheie: ecologizare, procesul de aprobare a proiectelor de dezvoltare rurală și reducerea cerințelor de raportare pentru asociații de producători. Aceste schimbări au fost implementate în 2016.

PROBLEME

În prezent se discută deja despre viitorul PAC, post-2020.

Între februarie și mai 2017, Comisia a organizat o consultare publică, ale cărei rezultate au fost prezentate pe 7 iulie. Consultarea a implicat repondenți din întreaga Uniune, atât fermieri și angajați în sectorul agroalimentar, cât și reprezentanți ai societății civile.

Potrivit răspunsurilor centralizate, principalele obstacole pentru sectorul agricol din UE sunt lipsa terenului (29%), marjele mici de profit (23%) și cerințele administrative (13%).

În ceea ce privește veniturile, o majoritate covârșitoare a răspuns că fermierii primesc doar o foarte mică parte din prețul plătit de consumatori pentru produse. Repondenții au mai spus și că veniturile lor sunt mult mai mici comparativ cu alte profesii, în timp ce fermierii europeni trebuie să se supună unor reguli mai stricte decât cei din afara UE.

Repondenții au evidențiat ca principale provocări legate de protecția mediului: protecția biodiversității, reducerea degradării solului, o mai bună utilizare a îngrășămintelor și pesticidelor, în timp ce majoritatea apreciază că actuala PAC nu răspunde acestor provocări.

În plus, toate părțile interesate au fost de acord că PAC ar trebui să facă mai multe în trei direcții: impulsionarea investițiilor, a creșterii sectorului și a forței de muncă; reducerea efectelor asupra mediului și adaptarea la schimbările climatice; și întărirea pieței unice europene.

Măsuri de simplificare

Comisarul pentru agricultură Phil Hogan a recunoscut că noua PAC este „mai complicată decât este necesar” și a anunțat noi măsuri de simplificare, inclusiv:

• O flexibilitate sporită în definirea cerințelor pentru zone de importanță ecologică (EFA);
• O extindere a termenelor limită pentru cererile de ajutor; și
• Mai multă flexibilitate a condițiilor de eligibilitate pentru sprijinul cuplat facultativ.

„Pentru beneficiul tuturor, trebuie să simplificăm lucrurile”, a spus Hogan. „Acesta este unul dintre obiectivele mele pentru următorii ani – reducerea obstacolelor administrative concomitent cu apărarea tuturor intereselor”.

Hogan a subliniat că gestionarii politicilor agricole din UE trebuie să-și mute interesul de la respectarea regulilor la rezultate, pentru a reduce și îmbunătăți controlul și sarcinile administrative pentru toată lumea, dar în special pentru fermieri.

Principalele schimbări implementate până acum au fost legislația secundară în domeniul plăților directe, Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) pentru gestionarea și verificarea plăților către fermieri făcute de statele membre din bugetul PAC, și implementarea politicii de dezvoltare rurală și a regulilor ce guvernează segmente de piață specifice.

„După caz, o subsidiaritate mai mare pentru statele membre ar permite o flexibilitate suficientă pentru gestionarea politicii în maniera cea mai potrivită, în timp ce UE continuă să stabilească obiectivele și țintele ce trebuie atinse”, a subliniat comisarul european.

„Am propus un nou sistem de penalizare a erorilor, mai corect, precum și un sistem de «acordare a cartonașului galben» pentru greșelile făcute prima dată. Sper că acestea vor duce la dispariția stresului și anxietății simțite de familiile fermierilor muncitori  atunci când completează formularele detaliate”, a spus Hogan, adăugând că unele controale preliminare ale autorităților asupra cererilor de ajutor înainte de înregistrarea acestora poate duce la un număr mai mic de erori, dat fiind că fermierii sunt ajutați, proactiv, pentru a se asigura că cererile sunt corecte.

Pe lângă aceste modificări, un purtător de cuvânt al Comisiei a spus pentru EURACTIV că Executivul UE a introdus o serie de măsuri pentru îmbunătățirea cerințelor privind ecologizarea și administrarea acestui proces, a redus obligațiile de afișare a informațiilor privind finanțarea pentru beneficiarii fondurilor de dezvoltare rurală, a crescut flexibilitatea condițiilor de modificare a programelor de dezvoltare rurală pentru răspunsul la dezastre naturale, și a simplificat regulile ce guvernează sectorul apicol.

„Următoarea rundă a simplificării PAC va reduce 200 de reglementări existente ale UE la 40 sau 50, va diminua birocrația pentru fermieri, operatori și administrații naționale în egală măsură,” a subliniat comisarul.

Într-un interviu acordat EURACTIV, Hogan a mai spus că PAC însăși nu este statică.

„A evoluat considerabil în ultimii 20 de ani. E drept că multe dintre elementele reformei din 2013 sunt fazate pe parcursul mai multor ani – cum ar fi împărțirea mai echitabilă a plăților directe între și în cadrul statelor membre sau cerințele privind ecologizarea care urmăresc oprirea monoculturilor și impermeabilizarea solului, măsuri care abia încep să-și producă efectele”, a notat Hogan.

Pe măsură ce PAC își continuă evoluția, alte probleme urmează să fie supuse efortului de simplificare al executivului UE, cum ar fi etichetarea vinurilor, mențiuni tradiționale și denumirile de origine/indicațiile geografice protejate (PDO/PGI), precum și noile reguli de comunicare a datelor privind producția de zahăr după terminarea sistemului de cote

„Consultarea publică recentă pe tema modernizării și simplificării PAC a generat mult mai multe propuneri, care vor fi analizate în contextul comunicării Comisiei ce va fi adoptată până la finalul acestui an”, a spus un purtător de cuvânt al UE.

Către o PAC „mai ecologică”

Politicile „verzi” joacă un rol important în noua Politică Agricolă Comună (PAC). După ce în exercițiul financiar 2007-2013 au fost cheltuite 44,2 miliarde de euro în cadrul Axei de Mediu, circa 112,5 miliarde de euro au fost alocate în 2014-2020.

Fondurile pentru proiecte de mediu au reprezentat cel puțin 25% din Pilonul Dezvoltare Rurală în 2007-2013, și însumează peste 30% din toate plățile directe din PAC 2014-2020.

Fermierii primesc fonduri UE pentru activități care sunt benefice pentru mediu, inclusiv diversificarea recoltelor, menținerea pășunilor permanente și îngrijirea zonelor de importanță ecologice (EFA) precum gardurile vii, terenurile necultivate și marginile câmpurilor.

Totuși, noua PAC ar putea să nu fie atât de „verde” pe cât susține Comisia Europeană. Un studiu elaborat de Biroul European de Mediu (European Environmental Bureau - EEB) și BirdLife Europe a constatat o scădere cu un miliard de euro a finanțărilor efective pentru măsuri „verzi” menite să aducă beneficii pentru mediu în cazul terenurilor agricole.

Cerințele specifice pentru zonele de importanță ecologice și alte măsuri de ecologizare sunt stabilite de guvernele statelor membre. Dar în revizuirea din 2016 a politicii de ecologizare, Comisia a constatat variații mari pe teritoriul UE.

Studiul EEC a constatat că peste 80% din pășunile extensive protejate din siturile Natura 2000 erau în „condiții nefavorabile” dar a subliniat că ideea originală care a stat la baza reformei PAC post-2013 era de a asigura că banii publici vor fi utilizați pentru bunuri publice

„Aceasta s-a tradus în practici agronomice corecte legate de plățile directe către fermieri și măsuri mai ambițioase pentru protecția mediului în segmentul de Dezvoltare Rurală”, susțin ONG-urile. Însă, „această intenție a dispărut rapid și au rămas reguli de bază foarte slabe”, adaugă acestea.

Comisia Europeană și-a apărat politica „verde”, susținând că, pentru prima dată, plățile directe către fermieri sunt legate de o listă indicată de practici de protecție a mediului.

„Pe baza notificărilor primite până acum, jumătate din fermierii europeni sunt acum obligați să desfășoare proiecte de mediu pe 80% din terenul lor agricol”, un purtător de cuvânt al UE a spus pentru EURACTIV.

Oficialul a explicat că există în prezent obligația legală de a cheltui cel puțin 30% din bugetul de dezvoltare rurală al UE pentru măsuri legate de mediu și climă.

„Analizând cele 118 programe de Dezvoltare Rurală, cheltuim de fapt aproape jumătate (49%) din buget pentru astfel de măsuri, adică depășim cerința legislativă”, a spus purtătorul de cuvânt, adăugând că această sumă include 16% alocate pentru plățile din Zonele cu constrângeri naturale, care „ajută la prevenirea abandonării terenurilor și astfel mențin biodiversitatea în peisajul rural.

„Emisiile rezultate din agricultură au scăzut cu 24% comparativ cu 1990, în timp ce producția agricolă totală s-a menținut, datorită gestionării terenurilor cu tehnologii moderne, mai bunei cunoașteri și practicilor specifice pentru combaterea schimbărilor climatice”, a mai spus reprezentantul UE.

Agricultura este responsabilă de 10% din totalul emisiilor de gaze de seră ale UE, fără a include emisiile produse de echipamentele agricole și de transport.

Un alt raport din 2015 al Curții  Europene de Conturi (ECA) a decoperit „costuri irațional de ridicate” aferente schemelor de fonduri UE pentru susținerea agriculturii prietenoase cu mediul în Marea Britanie, Italia, Danemarca și Portugalia.

Doar 5 din cele 28 de proiecte auditate s-au dovedit a fi rentabile, potrivit raportului.

Întrebat de EURACTIV, Daniel Rosario, purtător de cuvânt al Comisiei responsabil de agricultură, a subliniat că deficiențele identificate de auditorii UE se refereau în special la gestionarea proiectelor la nivel național.

Oficialul UE a încercat de asemenea să minimalizeze importanța acelei scheme pentru bugetul UE, spunând că proiectele de agricultură ecologică „au reprezentat circa 0,6% din bugetul PAC pentru dezvoltare rurală” din perioada 2007-2013, sau 614 milioane de euro.

În ceea ce privește următoarea perioadă, Rosario a spus că Executivul UE a luat măsuri pentru a oferi o mai bună orientare statelor membre pentru implementarea programelor de dezvoltare rurală (PNDR) în 2014-2020.

Totuși, el a mai spus că „trebuie găsit un echilibru” și a avertizat cu privire la „riscul unor sarcini administrative exagerate” și la „constrâgerile financiare” pentru statele membre, care deseori obiectează la birocrația excesivă cerută de la Bruxelles.

Susținerea tinerilor fermieri

Un alt obiectiv principal al politicii de dezvoltare rurală a UE este înlocuiea forței de muncă îmbătrânite din fermele europene. Numărul total de fermieri din UE a scăzut rapid în ultimul deceniu, de la 14,5 millioane în 2005 la 10,7 millioane în 2013. În aceeași perioadă, numărul tinerilor fermieri a scăzut și el de la 3,3 milioane la 2,3 milioane.

Fermierii în vârstă de sub 35 de ani reprezentau doar 6% din totalul managerilor de exploatație în 2013, potrivit unui sondaj Eurostat. 31,1% din exploatațiile agricole erau administrate de persoane în vârstă de peste 65 de ani, iar alte 24,7% aveau manageri cu vârstă cuprinsă între 55 și 64 de ani.

Aceste cifre ridică semne de întrebare cu privire la viabilitatea pe termen lung a sectorului. Pentru a încerca să abordeze această problemă, Comisia spune că noua PAC va oferi un grant de instalare pentru un număr de aproximativ 180.000 de tineri fermieri.

„Recenta reformă a PAC a susținut inițiativa Comisiei de a acorda un supliment de 25% pentru plățile directe făcute către fermierii mai tineri de 40 de ani în primii cinci ani de activitate”, a spus pentru EURACTIV purtătorul de cuvânt Daniel Rosario.

Totuși, un raport al Curții Europene de Conturi publicat în iunie 2017, a evidențiat că sprijinul UE pentru tineri fermieri este adesea stabilit necorespunzător, fără specificații privind urmările sau impactul.

În special, auditorii au cerut ca sprijinul să fie direcționat mai precis pentru a încuraja o reînnoire efectivă a generațiilor.

Potrivit lui Janusz Wojciechowski, membru al Curții responsabil pentru acest raport, „un sprijin eficient pentru tinerii fermieri este esențial pentru sustenabilitatea sectorului agricol peste generații”.

„Dar am găsit prea puține dovezi privind rezultatul acestor măsuri și dacă ele chiar ajută tinerii fermieri, în principal din cauza țintirii deficitare și a indicatorilor de calitate inferioară”, a adăugat acesta.

Pe pilonul plăților directe, Curtea a remarcat că ajutorul nu era fundamentat pe nevoi solide și nu reflecta obiectivul general de încurajare a reînnoirii generațiilor. În ceea ce privește pilonul dezvoltării rurale, auditorii au subliniat că este „bazat la modul general, pe o evaluare vagă a nevoilor”. Totuși, obiectivele acestuia reflectă parțial obiectivul general de încurajare a reînnoirii generațiilor.

Contactat de EURACTIV, un purtător de cuvânt al Comisiei a subliniat că Executivul este „angajat pe deplin” să își îmbunătățească cadrul de performanță.

„O evaluare solidă a impactului PAC asupra înnoirii generațiilor ar trebui să ia în considerare efectele mai multor măsuri, nu numai a celor legate de instalarea tinerilor fermieri (...) Această analiză va fi efectuată de Comisie într-o evaluare specifică pe tema înnoirii generațiilor ce va fi lansată la sfârșitul anului 2017”, a spus oficialul UE.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei a mai spus că auditorii Curții au examinat un eșantion relativ mic și că tinerii fermieri pot beneficia și de alte tipuri de ajutoare semnificative acordate de UE, pe lângă cele două măsuri care au fost auditate. Oficialul a adăugat că unele dintre măsurile auditate sunt administrate de statele membre, iar Executivul UE are doar un rol consultativ.

Cu ochii pe noi piețe

Accesul la piețe noi este o altă zonă în care UE speră să schimbe ceva pentru fermierii care fac eforturi pentru a supraviețui.

Totuși,această promisiune nu s-a materializat până acum. Embargoul impus de Rusia asupra produselor alimentare din Occident, combinat cu ridicarea cotelor la lapte din UE în martie 2015, scăderea cererii din China și schimbarea obiceiurilor alimentare au dus la scăderea prețurilor la carnea de vită, carnea de porc și lapte. Sectorul legumelor și fructelor a fost de asemenea afectat.

Comisia a fost nevoită să ia măsuri de urgență, deblocând un ajutor pentru fermieri în valoare de 500 milioane de euro, când protestatarii nervoși mărșăluiau pe străzile din Bruxelles.

Așa-numitele măsuri de tip plasă de siguranță pentru sectorul legume-fructe au fost introduse pentru prima dată în 2014 ca răspuns la interzicerea de către Rusia a importurilor din UE și au fost extinse pentru a treia oară, până la sfârșitul lui iunie 2018, pe 1 iulie 2017.

Schema extinsă prevede ajutoare în valoare de până la 70 milioane de euro pentru producătorii de produse din UE care altfel nu ar putea să găsească o piață pentru produsele lor, a explicat Comisia. Este o compensație pentru fermierii care își donează produsele organizațiilor de caritate sau le utilizează pentru alte scopuri, precum hrana animalelor sau compost.

„Situația economică globală și creșterea economică la nivel mondial nu sunt dintre cele mai bune, în special situația din China. O creștere mai mică cu 3 procente în China, înseamnă 1% mai puțin la scară globală”, spune Peter Pascher de la Asociația Fermierilor Germani. Pascher a declarat pentru EURACTIV că este timpul pentru reconsiderarea sancțiunilor UE împotriva Moscovei și găsirea unei soluții în acest conflict.

Japonia a preluat în 2016 poziția Rusiei ca a patra cea mai mare piață de export a UE pentru produse agricole. Exporturile de produse agro-alimentare ale Uniunii către țara Soarelui Răsare au fost de 5,84 miliarde de euro în perioada februarie 2016-ianuarie 2017, în urcare cu 9,1% comparativ cu anul anterior. Chiar și exporturile către Rusia au fost mai mari față de aceeași perioadă, ajungând la 5,74 miliarde de euro în februarie 2016-ianuarie 2017, dar rata de creștere a fost mult mai redusă, de 3,6%.

Într-un discurs susținut cu ocazia prezentării din 7 iulie a sondajului cu privire la viitorul PAC, comisarul Phil Hogan a subliniat că noul acord comercial semnat cu Japonia „va elimina complet” taxele vamale pentru vin, alte băuturi alcoolice, brânzeturi și produse din carne de porc din UE, în timp ce taxa pentru carnea de vacă va coborî de la 38,5% la 9%.

„Rezultatul este că 85% din exporturile agro-alimentare ale UE în Japonia vor fi libere de taxe în timp”, a spus Hogan.

Comisia a descris comerțul internațional drept un „al treilea pilon” al PAC.

Executivul UE apreciază că agricultura europeană trebuie să fie orientată către piață și competitivă la nivel global. Acest obiectiv se regăsește în pilonul Dezvoltare Rurală al PAC, care își propune susținerea a 360.000 de proiecte de modernizare a fermelor și îmbunătățirea accesului la noi piețe pentru fructele și legumele din UE.

Dar oficialii de la Bruxelles au fost aspru criticați pentru atitudinile lor în negocierile cu alte țări.

Într-un interviu pentru EURACTIV, ministrul grec al agriculturii Evangelos Apostolou a spus că Europa ar trebui să apere interesele producătorilor care se confruntă cu prețurile mici ale competitorilor din alte țări. „Este de asemenea important să dezvoltăm un instrument european de credit pentru a încuraja exporturile, precum și utilizarea unor instrumente financiare pentru acordarea de credite preferențiale”, a adăugat el.

Comisia a replicat că întotdeauna face un atent studiu de impact înainte de încheierea unui nou acord de liber schimb.

„Acordurile comerciale bilaterale oferă oportunități considerabile pentru întreg sectorul agro-alimentar al UE”, a spus Hogan pentru EURACTIV, adăugând că prezența mai puternică a UE în comerțul mondial cu produse agricole a ajutat sectorul agro-alimentar din UE să se extindă, contribuind astfel la creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă.

„La nivel global, exporturile de produse agricole ale UE au performat mai bine decât majoritatea celorlaltor sectoare în ultimii ani, iar UE a devenit exportator net, în special în cazul produselor cu valoare adăugată mare. Această evoluție indică faptul că acordurile comerciale nu au afectat agricultura europeană. Într-adevăr, pe măsură ce oamenii din Asia și Africa au tot mai mulți bani disponibili, observăm că doresc să consume alimente și băuturi din Europa, iar acordurile de liber schimb ne deschid aceste piețe în creștere”.

Pekka Pesonen, secretar general al Copa-Cogeca, asociația fermierilor și cooperativelor agricole din UE, a declarat într-un interviu pentru EURACTIV că eforturile Comisiei de a deschide piețe de nișă pentru a compensa pierderile din comerțul cu Rusia nu s-au transferat în creșterea veniturilor pentru fermieri, în pofida exporturilor mai mari.

„Este nevoie să vindem, este nevoie de export și să continuăm să exportăm, dar acele piețe mari de export costă”, a spus Pesonen.

„Pentru a deschide acele piețe, a fost nevoie să reducem prețurile, iar tăierea a fost, bineînțeles, simțită cel mai tare de fermieri. De aceea, veniturile din agricultură au scăzut în 2016 comparativ cu 2015, care fusese deja un an dificil”, a adăugat secretarul general Copa-Cogeca.

Comitetul European al Regiunilor a adoptat recent un set de recomandărireferitoare la viitoarea PAC și orientate asupra veniturilor agricole.

„Obiectivul general este menținerea unei agriculturi de înaltă calitate, sustenabilă și cu prețuri corecte, care să ofere locuri de muncă plătite corespunzător în toate regiunile Uniunii Europene, în linie cu obiectivul coeziunii teritoriale. De asemenea, intenționăm să aliniem PAC mai aproape de așteptările cetățenilor și să-i conferim o legitimitate sporită bugetului”, a spus comitetul, adăugând că UE ar trebui să-și folosească anvergura internațională pentru a schimba regulile actuale din comerțul mondial cu produse agro-alimentare și pentru a asigura condiții de conurență echitabilă în acordurile de liber schimb cu alte țări.

Noi tehnici de reproducere a plantelor

Noile tehnici de reproducere a plantelor sunt văzute drept un domeniu promițător pentru sectorul agro-alimentar și sunt „chiar necesare pentru a face față provocărilor aduse de evoluții la nivel mondial precum creșterea populației sau schimbările climatice”, arată un raport al Centrului Comun de Cercetare (Joint Research Centre – JRC) al Comisiei Europene, un organism științific intern al Executivului UE care are drept scop informarea factorilor de decizie politică.

Aceste noi tehnici se concentrează, practic, asupra dezvoltării de noi caracteristici ale semințelor pentru anumite specii, cu ajutorul ingineriei genetice. Se ridică însă întrebarea dacă aceste tehnici nu ar trebui să fie considerate organisme modificate genetic (OMG) conform legislației europene.

Susținătorii tehnologiei spun că noile tehnici de reproducere nu trebuie considerate OMG deoarece nu există ADN străin în plantele rezultate, care s-ar fi putut dezvolta natural. Pentru oponenți însă, aceste tehnici nu sunt decât o variantă de vânzare, pe ocolite, a organismelor modificate genetic către europeni.

Comisia Europeană a amânat o îndelung-așteptată analiză din punct de vedere legislativ asupra noilor tehnici de reproducere, care să stabilească dacă trebuie sau nu considerate OMG. Analiza trebuia să fie gata încă din primul trimestru al anului 2016.

În urma unei solicitări a lui Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Mecanismul de Avize Științifice a publicat o notă explicativă asupra noilor tehnici de biotehnologie agricolă în 28 aprilie.

Una dintre principalele concluzii ale raportului este că noile tehnici sunt foarte diferite între ele, astfel că gruparea lor laolaltă „nu ar fi optimă din punct de vedere științific și tehnic”.

„Precizia și controlul asupra schimbărilor efectuate este mai are decât în cazul reproducerii convenționale sau a tehnicilor clasice de modificare genetică. Ca urmare, aceste noi tehnici au mai puține efecte nedorite”, au subliniat oamenii de știință.

În ceea ce privește evaluarea efectelor asupra sănătății și a mediului ale organismelor rezultate în urma aplicării noilor tehnici, raportul subliniază că trebuie adoptată o abordare de la caz la caz, luând în considerare mai mulți factori precum mediul în care va fi utilizat produsul finit sau metoda agricolă folosită.

Surse din Comisie contactate de EURACTIV au accentuat că această notă explicativă nu a adoptat o poziție în privința aspectelor legale și nici nu face recomandări pentru factorii de decizie.

Totuși, spun aceleași surse, „la modul general, Comisia consideră că este nevoie de o amplă reflecție la nivelul UE în privința noilor tehnici de reproducere și inovației în domeniul semințelor și în afara acestuia”.

Agricultura de precizie

Legiuitorii UE au început deja să proiecteze viitorul agriculturii din blocul european după 2020.

Supuși unor presiuni tot mai mari să crească randamentele în același timp cu nevoie de a proteja mediul, femierii au explorat practici „inovative” pentru a produce mai mult cu mai puține resurse.

Agricultura inteligentă sau de precizie are un rol principal în discuție, dar factorii interesați sunt dezbinați în privința regimului precis sub care va fi inclusă în PAC post-2020.

Principalul concept al agriculturii de precizie este optimizarea, ceea ce înseamnă o utilizare precisă a resurselor, fie ele îngrășăminte, pesticide sau apă de irigație, ceea ce are efecte pozitive asupra mediului.

Ca urmare, calitatea produselor este îmbunătățită, iar consumul de energie scade semnificativ.

Nu este clar încă dacă o producție mai mare necesitând mai puține resurse va avea un impact pozitiv și asupra prețurilor la alimente. Totuși, surse din Comisie susțin că agricultura de precizie ar putea avea „potențialul” de a determina o scădere a prețurilor alimentelor.

Aceleași surse cred că tehnologia poate consolida „agricultura transparentă”, ceea ce ar avea ca rezultat o mai bună informare a consumatorilor europeni cu privire la hrana lor.

Dar sectorul agricol european trebuie încă să fac față altor provocări înainte de a intra în era digitală: costul tehnologiilor și a noilor echipamente, lipsa infrastructurii de internet în zonele rurale, „e-tranziția” între generații și, nu în ultimul rând, colectarea și managementul volumelor mari de date.

Din cei 300 de milioane de cetățeni europeni care trăiesc în zone rurale, doar 25% se află sub acoperirea unor conexiuni în bandă largă rapide sau ultrarapide, comparativ cu 70% în cazul locuitorilor din zonele urbane. Obiectivul UE este a de a asigura că fiecare locuință și companie are acces la o conexiune în bandă largă cu o viteză de cel puțin 30 MB/s până în 2020.

Europarlamentarul italian Paolo de Castro (grupul S&D) a spus pentru EURACTIV că este nevoie de un cadru juridic al PAC mai simplu și mai flexibil, pentru a asigura luarea deciziilor la timp și cu eficacitate.

„Va fi nevoie și de investiții agresive în dezvoltarea pe viitor a unor tehnologii agricole inteligente și adoptarea acestora pe scară larg, într-un mod integrat, care să cuprindă politicile de climă, energie, agricultură și competențe digitale”, a arătat de Castro.

Pe de altă parte, unele ONG-uri care au ca domeniu de activitate protecția mediului, precum și unii politicieni de stânga susțin că agricultura de precizie va duce la deteriorarea unei situații deja dificile.

Lidia Senra, europarlamentar din partea Spaniei (membră a grupului GUE/NGL - Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică) și coordonatoare a Comisiei de Agricultură a Parlamentului European, a spus recent pentru EURACTIV.com că inovația și tehnologia ar putea, într-adevăr, să aducă valoare luptei împotriva modificărilor climatice și eforturilor de susținere a dreptului la alimentație și la un loc de muncă.

„Pe de altă parte, sunt utilizate pentru a încuraja o concentrare și mai mare a bogăției, în timp ce cea mai mare parte a societății devine mai precară și mai săracă”, a spus ea, adaugând că și agricultura inteligentă urmează aceeași logică.

O altă chestiune de care factorii de decizie trebuie să se ocupe cu mare atenție este utilizarea datelor. Comisarul Hogan a spus recent, într-un interviu pentru EURACTIV: „Totul ține de cum organizăm proprietatea datelor și accesul la ele astfel încât poziția fermierilor să fie îmbunătățită, și nu slăbită, de noile tehnologii”.

Un alt element cheie al agriculturii de precizie este că aceasta are, potrivit Comisiei, potențialul de a motiva și atrage oamenii tineri spre ferme, contribuind astfel la o transformare mai amplă a mediului rural, datorită cunoștințelor informatice avansate.

POZIȚII 

Este loc pentru agricultura inteligentă în următoarea PAC?

Daniel Azevedo, senior policy advisor al asociației europene a fermierilor și cooperativelor agricole (Copa-Cogeca), spune că „noua PAC ar trebui modernizată, altfel ferimerii europeni nu vor putea concura într-o piață globală dinamică (...) fermierii nu vor investi în tehnologie doar pentru a primi fonduri publice, ci dimpotrivă o vor face dacă văd că pot obține valoare din utilizarea tehnologiei”.

„Un fermier trebuie să vadă pentru a crede (...) vrea să vadă rezultate înainte de a se implica”, adaugă analistul Copa Paulo Gouveia.

Iman Boot, șef adjunct de unitate în cadrul Directoratului General pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene, spune că, în pofida dificultăților din prezent, sectorul agricol din UE prezintă multe oportunități. „În mod clar, sunt provocări enorme în agricultură (...) dar avem și baze solide pentru optimism. Sunt și oportunități fantastice”, a spus Boot.

„Una dintre aceste oportunități este promisiunea agriculturii de precizie, care oferă posibilități enorme de creștere a productivității pentru a produce mai mult, cu mai puține resurse”, a subliniat el, adăugând că practicile bazate pe tehnologie s-au dezvoltat deja în UE.

În opinia lui Luc Vernet, analist în domeniul agriculturii la organizația Farm Europe, nu este nevoie de crearea unui al treilea pilon pentru agricultura de precizie și nici de o refacere completă a PAC. Doar câteva adaptări ale celor două piloane existente ar fi suficiente, potrivit lui Vernet.

„Principala chestiune este acum să recunoaștem rolul pozitiv al acestor tehnici noi și să luăm în considerare rezultatele pe care le pot aduce pentru a impulsiona sustenabilitatea mediului și creșterea economică în Europa”, a spus Vernet pentru EURACTIV, adăugând că atât pilonul plăților directe, cât și cel al dezvoltării rurale au rolul lor.

Asociația auropeană a industriei de echipamente agricole (CEMA) sugerează introducerea unui bonus de creștere sustenabilă a productivității din agricultură în PAC pentru a susține investiții în tehnologii verzi, precum agricultura inteligentă.

„Fermierii care își pot crește productivitatea respectând strict cerințele de ecocondiționalitate ar trebui răsplătiți”, a scris CEMA într-un document publicat în 10 martie.

Uniunea pentru Conservarea Naturii și Biodiversității (NABU), una dintre cele mai mari și vechi asociații de protecția mediului din Germania, a publicat recent un document de politică în care susține că actuala PAC nici nu abordează lipsa de profitabilitate a fermelor mici și nici nu răspunde provocărilor ridicate de modificările climatice și reducerea biodiversității.NABU recomandă un nou model bazat pe plăți mult mai mari pentru acei fermieri care își gestionează terenul în mod sustenabil și care implementează măsuri specifice pentu menținerea biodiversității. „Exploatările care îndeplinesc doar cerințele legale de bază nu vor mai primi fonduri publice”, se arată în document.