Politica Agricolă Comună are alocat un buget de circa 400 de miliarde de euro în exercițiul financiar 2014-2020, dar Comisia Europeană a prezentat mai multe scenarii pentru viitoarea PAC care prevăd inclusiv o tăiere cu 30% a fondurilor.

Comisia Europeană și-a prezentat miercuri opțiunile, și implicațiile financiare ale acestora, privind bugetul pe termen lung al Uniunii.

„Atunci când se discută despre nivelul de ambiție al acțiunii UE în domenii cum ar fi protecția frontierelor externe ale UE, sprijinirea unei veritabile Uniuni Europene a Apărării, stimularea transformării digitale a Europei sau creșterea eficienței politicii de coeziune și a politicii agricole ale UE, este important ca liderii să aibă o idee clară privind ce ar însemna concret opțiunile lor din punctul de vedere al finanțării acordate la nivelul UE”, susține Comisia. Executivul UE a cuantificat impactul financiar al diverselor opțiuni de politică posibile, pentru a oferi „o bază factuală solidă” pentru vitoarele decizii privind bugetul, dar a prezentat și opțiuni pentru modernizarea bugetului UE, inclusiv prin consolidarea legăturii dintre obiectivele sale și modul în care acesta este finanțat.

De asemenea, Comisia a prezentat posibilități pentru „consolidarea legăturii - denumită de multe ori «condiționalitate» - dintre finanțarea acordată de UE și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii”.

Potrivit unui document intitulat „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020”, pentru bugetul Politicii Agricole Comune au fost prezentate mai multe opțiuni, de la menținerea actualului nivel al fondurilor până la tăierea cu 30%.

O Politică Agricolă Comună modernă va susține tranziția spre un sector agricol sustenabil și dezvoltara unor zone rurale active, consideră Comisia Europeană, care punctează că politica agricolă trebuie să asigure accesul populației la hrană sigură, diversă, bogată în nutrienți și de înaltă calitate, la costuri nu foarte ridicate.

În cadrul financiar 2014-2020, PAC beneficiază de circa 400 miliarde de euro, din care circa 70% reprezintă plățile directe către fermieri, în timp ce programele de dezvoltare rurală au alocate circa 100 miliarde de euro.

Discuțiile din prezent dezbat modalități de a îmbunătăți plățile directe, una dintre variante fiind reducerea și acordarea țintită a acestora, ceea ce ar favoriza fermele mici și medii sau agricultorii din zone mai puțin productive sau regiuni montane, notează Comisia Europeană. În prezent, 80% din plățile directe merg către 20% dintre fermieri.

Dacă fondurile vor fi menținute la actualul nivel de 400 miliarde de euro, sau 37% din cadrul financiar multianual, o mai bună țintire ar permite creșterea sprijinului pentru fermele mici și mijlocii, cu efecte pozitive asupra zonelor rurale.

Scenariul cel mai drastic prevede reducerea cu 30% a bugeului PAC, adică tăierea a 120 de miliarde de euro pe perioada celor șapte ani ai viitorului cadru financiar multianual. În această variantă, venitul femelor ar scădea, în medie, cu peste 10% în mai multe state membre, cu scăderi chiar mai pronunțate în anumite sectoare.

Un alt scenariu prezentat de Comisie prevede reducerea cu doar 15%, respectiv 60 miliarde de euro, ceea ce ar duce la o scădere de mai mică amploare a veniturilor fermierilor, dar tot vor fi efecte importante în anumite sectoare, în funcție de opțiunile alese, avertizează Comisia.

Totuși, Executivul european spune că aceste scenarii nu pot fi analizate izolat, și că orice reducere a plăților directe trebuie să fie însoțită de o mai bună alocare a bugetului rămas prin concentrarea asupra fermelor mici și mijlocii sau coordonarea cu fondurile de dezvoltare rurală, spre exemplu.

În conferința de presă în care a prezentat opțiunile pentru bugetul post-2020, Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a spus că vor fi necesare reduceri ale banilor alocați pentr agricultură și pentru politica de coeziune pentru a include și noile priorități.

Orice prioritate politică – Uniunea Europeană a Apărării, sprijinirea mobilității tinerilor, dinamizarea transformării digitale a Europei, stimularea cercetării și a inovării sau crearea unei veritabile uniuni economice și monetare – va trebui să fie finanțată în mod corespunzător pentru a deveni realitate, notează Comisia Europeană.

„Un buget nu este un exercițiu contabil, ci o reflecție a priorităților și ambițiilor, care traduce viitorul în cifre. Prin urmare, să discutăm mai întâi despre ce fel de Europă ne dorim. Ulterior, statele membre vor trebui să își susțină ambițiile cu finanțarea necesară”, a spus Juncker.