„Ca social-democrat, acord o importanță extraordinară solidarității, dar sunt și obligații. Nu poți cheltui toți banii pe băutură și femei și apoi să ceri ajutor”, a declarat Dijsselbloem într-un interviu acordat publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Dijsselbloem nu a nominalizat țările la care s-a referit, dar mai mulți oficiali europeni au perceput declarația drept un atac în special la Grecia și Portugalia, țări care au apelat la pachete financiare de salvare, susținute de FMI și Uniunea Europeană.

Întrebat marți în cadrul unei audieri în Parlamentul European dacă regretă comentariul, Dijsselbloem a răspuns: „Nu, sigur că nu. Nu asta am zis”, relatează EUObserver. Dar când europarlamentarul spaniol Ernest Urtasun i-a citit declarația, șeful Eurogroup a replicat: „Cunosc afirmația, a ieșit din gura mea”.

Dijsselbloem, care este ministrul de finanțe al Olandei, una dintre cele mai stricte țări din UE în privința disciplinei fiscale, a explicat că ce a vrut să spună este că solidaritatea trebuie însoțită de angajamente puternice și responsabilitate. „Nu poți cere susținerea publicului pentru solidaritate dacă aceasta nu este completată de angajamente și responsabilitate și efort de toate părțile”, a spus Dijsselbloem.

Olandezul este președintele Eurogroup din 2013, având printre responsabilități inclusiv supravegherea pachetelor de finanțarea acordate Greciei și Portugaliei. 

Un comunicat al guvernului portughez a calificat afirmațiile lui Dijsselbloem drept „absolut inacceptabile” și a cerut demisia acestuia din funția de șef al forului care reunește miniștrii de finanțe din cele 19 state membre ale zonei euro.

Și Gianni Pittella, liderul Partidului Socialist European din care face parte și Dijsselbloem, a apreciat că declarația olandezului e în contradicție cu linia progresistă europeană. Pittella, care este eurodeputat din partea Italiei, o altă țară din sudul Europei, a spus că declarația referitoare la „băutură și femei” este „scandaloasă și șocantă” și este discriminatorie la adresa statelor sud-europene.

„Chiar mă întreb dacă o persoană cu asemenea convingeri mai poate fi considerată potrivită pentru poziția de președinte al Eurogroup”, a mai spus Pitella.

Viitorul lui Dijsselbloem la vârful Eurogroup este oricum destul de neclar, dat fiind că partidul său a obținut un rezultat slab la alegerile de săptămâna trecută din Olanda și probabil nu va mai dura mult până la înlocuirea sa de la vârful ministerului de finanțe.

Totuși, Dijsselbloem nu pare a fi gata să părăsească șefia Eurogroup, în condițiile în care mandatul său este până în ianuarie 2018, spunând că nu voturile olandezilor l-au ales ca președinte ci cele ale celorlalți miniștri de finanțe.