Chiar dacă Grecia a înregistrat o scădere a fluxurilor migratorii, conform datelor din martie, deschiderea unei noi rute pentru migrația ilegală a determinat serviciile secrete din Grecia și Cipru să-și pună forțele în alertă maximă. Este vorba despre un flux masiv de refugiați sirieni care trecând prin Liban se îndreaptă către Grecia și în principal către Cipru. Periculos în acest caz este faptul că majoritatea refugiaților sirieni care „evadează” în Europa sunt foști soldați ai președintelui sirian Assad sau încă soldați care au dezertat din armata acestuia. Ceea ce este și mai problematic în cazul militarilor sirieni este că aceștia nu sunt incluși în evidențele legate de refugiați, nimeni nu le cunoaște identitatea reală și, deci, există riscul ca printre ei să fie infiltrați potențiali teroriști.

Problemele din Creta

În plus, în ciuda acordului dintre Cairo și Uniunea Europeană cu privire la oprirea fluxurilor migratorii (spre Creta, Lampedusa și apoi Europa Centrală), acord prin care Egiptul ar urma să primească 7,4 miliarde de euro din fonduri europene, fluxurile de migranți continuă dinspre Egipt. În insula Creta, de exemplu, se caută locuri care să fie departe de destinațiile turistice pentru găzduirea temporară a migranților nou-sosiți, după ce stadioanele au fost considerate insuficiente. Astfel că, până vor fi înregistrați și transferați în tabere special amenajate, sunt găzduiți de nevoie în depozite, departe de ochii turiștilor.

Alături de imigranții egipteni, în Grecia vin și mulți copii, iar mulți dintre ei vin fără acte. Statul grec cheltuiește o mulțime de bani pentru a-i găzdui în instituții pentru minori, dar riscul radicalizării lor de către diverși profitori care îi pândesc din umbră (după cum au raportat serviciile secrete grecești) este real.

Ciprul e sub presiune

În timp ce în Grecia lucrurile sunt sub control deocamdată, Ciprul se confruntă cu o criză majoră a migrației. Problema o reprezintă sirienii, iar sosirile prin intermediul Libanului au crescut cu peste 3.000% în primul trimestru al anului 2024 față de trimestrul similar din 2023. Este vorba în principal de bărbați tineri, dintre care mulți au participat la operațiunile de război civil din Siria, iar unii nu au un trecut penal tocmai curat, ridicând, printre altele, o problemă de siguranță publică pe insulă.

Președintele cipriot Nikos Christodoulidis, împreună cu șeful Serviciului de Informații, șeful Gărzii Naționale și consilierul pentru securitate națională din Cipru, a mers în vizită la Beirut, făcând în același timp presiuni asupra UE pentru un acord mai larg cu Libanul, pe linia celui încheiat cu Egiptul. Problema este că Libanul se afundă în haos, de aceea se caută un interlocutor de încredere la Beirut cu care să se încheie un acord privind controlul apelor teritoriale libaneze. În acest moment, se estimează că această țară găzduiește peste 2,5 milioane de refugiați sirieni din care mulți sunt dispuși să facă scurta călătorie de 7-8 ore de la coasta libaneză până la coasta cipriotă.

Președintele cipriot le-a prezentat libanezilor dovezi care demonstrează că Beirutul nu face ceea ce s-a angajat să facă. Problema a fost discutată și în cadrul întâlnirii bilaterale dintre ministrul cipriot de Interne, Konstantinos Ioannou, și omologul său grec, Dimitris Kairidis, în marja reuniunii internaționale de la Delphi, de vinerea trecută. Kairidis l-a asigurat pe interlocutorul său cipriot că Grecia sprijină pe deplin Ciprul și că va face tot posibilul la nivel european pentru a ajunge la un acord funcțional cu Libanul, care ar putea oferi o rezolvare problemei generale.

În același timp au existat contacte și din partea Ministerului grec al Afacerilor Externe cu Libanul pentru limitarea fluxurilor. Din moment ce există refugiați sirieni și în Grecia, problema este reală și oarecum periculoasă în ceea ce-i privește pe foștii soldați ai lui Assad. Atena încearcă să obțină sprijin financiar pentru Liban, dar nu numai din partea UE, care a acordat recent Egiptului 7,4 miliarde de euro. Modelul Egipt este parțial aplicabil, de aceea se fac eforturi din partea Europei pentru a determina și țările arabe bogate, precum Arabia Saudită, Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite să ofere ajutor economic Libanului.

Atena a înregistrat, față de februarie, o scădere cu 41,7% a sosirilor ilegale și o scădere cu 15,6% a numărului de rezidenți în structurile sistemului național de identificare, înregistrare și găzduire a migranților, conform datelor furnizate de Ministerul Migrației și Azilului. Față de luna septembrie, când a fost demarată încercarea de cooperare cu Turcia, fluxurile au înregistrat o scădere de 80,3%. Efortul constant de a reprima rețelele de traficanți îngreunează activitatea traficanților, iar acum sezonalitatea nu pare să se mai aplice, mai ales în estul Mării Egee, unde presiunea migratorie crește în zilele cu vreme rea și vânt puternic pentru că rețelele de traficanți profită de condițiile meteorologice nefavorabile în încercarea lor de a nu fi localizați de Garda de Coastă.

Poate din acest motiv, în perspectiva alegerilor europene, migrația nu figurează pe primele poziții ale preocupărilor alegătorilor greci, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în restul Europei.

Pactul european

De asemenea, trebuie menționat că, după aproape un deceniu de blocaj, Parlamentul European a votat pentru adoptarea Pactului privind migrația și azilul – care înseamnă o revizuire completă a legislației UE în materie de migrație. Europa va gestiona migrația într-un mod ordonat. Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, s-a grăbit să declare că votul Parlamentului European este o mare realizare. „Vom reuși să protejăm mai bine frontierele externe și pe cei vulnerabili și pe refugiați, iar cei care nu au dreptul de a rămâne vor fi returnați rapid, cu o solidaritate obligatorie între statele membre”.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA