Toomas Hendrik Ilves a povestit recent la București cum a reușit Estonia să-și digitalizeze serviciile, văzând în acest domeniu o posibilitate de a recupera distanța față de țări mai dezvoltare care nu au avut neșansa a zeci de ani de regim sovietic.

"În 1938, Estonia și Finlanda aveau același PIB pe cap de locuitor, același nivel de dezvoltare, nu ridicat, dar noi și finlandezii eram la același nivel. În 1991, când Estonia a scăpat de sub ocupația sovietică, PIB-ul pe cap de locuitor al Finlandei era de 13 ori mai mafre decât cel al țării mele. Asta arată beneficiile comunismului",

a spus Ilves, la Microsoft Summit de la București.

Fostul președinte a mai spus că în acea perioadă situația în Estonia era "destul de îngrozitoare", mulți gândind că va fi nevoie de multe decenii "pentru a construi toate drumurile care n-au fost construite, pentru a reconstrui toate lucrurile construite prost ... părea o situație destul de disperată".

Ideea salvatoare a venit după ce în 1993 a apărut primul browser comercial și unii lideri estoni au văzut un potențial de dezvoltare: "Era uimitor ... practic, toată lumea era la același nivel. SUA și Estonia nu mai erau atât de diferite dacă aveau conexiune și browser", a afirmat Ilves, amintindu-și cum s-a numărat printre cei care au pledat pentru digitalizarea școlilor și dotarea lor cu laboratoare de informatică.

Proiectul a început prin anii '95-'96 și până prin '98-'99 fiecare școală avea un laborator de informatică, acesta fiind accesibil și publicului larg după orele de curs. 

Cam în aceeași perioadă și băncile și-au dat seama că nu pot avea filiale în fiecare sat, astfel că au decis să ajute guvernul și împreună au creat un program pentru a-i învăța pe oameni să folosească computerele și să facă tranzacții online, în special în zonele rurale.

Următoarea etapă a vizat serviciile guvernamentale, accesul cetățenilor fiind simplificat prin introducerea cărții de identitate cu cip integrat. În prezent, serviciile de e-guvernare au ajuns atât de departe încât este nevoie de interacțiunea fizică dintre cetățeni și autorități doar în trei situații: la căsătorie, la divorț și la vânzarea unei proprietăți.

Secretul succesului - în opinia lui Toomas Hendrik Ilves - folosirea cărții de identitate cu cip trebuie să fie obligatorie pentru toată lumea. El a precizat că în multe țări folosirea ei este opțională, caz în care nici guvernele și nici sectorul privat nu au interes în dezvoltarea unor servicii online de calitate, atât timp cât ele vor fi folosite de 15-20% din populație.

Cât de dezvoltat e sistemul e-government în Estonia?

Pentru românii care au de-a face frecvent cu funcționarii care își cer fel și fel de hârtii și copii, deși le au în sistem - sau ar trebui să le aibă - poate suna SF, dar în Estonia ai nevoie de doar 3-5 minute pentru a-ți plăti taxele.

Un alt exemplu dat de fostul președinte eston este cel al rețetei digitale. În Estonia nu mai există rețete pe hârtie. Medicul te consultă, îți prescrie o rețetă, aceasta este încărcată în sistem și tot ce trebuie să faci e să te duci la farmacie, să introduci cardul și farmacistul are acces la rețetă. Pentru reînnoirea rețetei nici nu trebuie să te mai duci la medic, e suficent să-i trimiți un e-mail și apoi să te duci la farmacie.

Rețete digitale transnaționale

Toomas Ilves a mai spus că, în urmă cu cinci ani, i-a propus președintelui finlandez un sistem prin care finlandezii să-și poată cumpăra medicamente în Estonia pe baza rețetelor date de medicii din Finlanda. El s-a gândit la acest lucru în contextul în care în Estonia se înregistrează anual 7-8 milioane de vizite din Finlanda. Sistemul ar urma să funcționeze de anul viitor.

Ilves, care a fost președinte al Estoniei în perioada octombrie 2006 – octombrie 2016, a reamintit că și în R. Moldova există e-guvernance.

O privire peste Prut

În urmă cu doi ani, agenția Agerpres nota că Republica Moldova este supranumită "a doua Estonie" atunci când vine vorba despre serviciile de e-guvernare. Încă din 2011, o serie de servicii-cheie implementate pe platforma publică online funcționează la parametri optimi, performanță obținută într-un timp relativ scurt.

Stela Mocan, director executiv al Centrului e-Guvernare din Republica Moldova, și Iurie Țurcanu, director adjunct al aceleași entități, au explicat atunci pentru Agerpres cum a ajuns țara vecină să implementeze acest sistem.

Obiectivul Guvernului de la acea vreme era - potrivit Stelei Mocan - ca 250 de servicii publice să poată fi oferite online până în 2020. (Citiți interviul, aici)

Despre succesul R. Moldova a scris, tot în 2015, și HotNews.ro.

Despre lipsa de interes a autorităților române pentru e-Guvernare sunt foarte multe de spus. Notăm doar ultima știre în acest sens, una care frizează absurdul. La Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, sesizările online se pot depune doar între orele 8:30 - 16:30, de luni până vineri. În afara acestor ore, formularul nu este disponibil online, în locul său apărând anunțul cu programul sesizărilor.

Potrivit Eurostat, România e pe ultimul loc în ceea ce privește folosirea internetului de către cetățeni în interacțiunea cu autoritățile publice.