Articol semnat de Mihaela-Alexandra Tudor, profesor univ. dr., specialist în media, politică și religie la Universitatea Paul Valéry Montpellier 3, Franța.
Legea Delictelor Urii adoptată de Holyrood este o lege plină de ură. Dar există și la Westminster legi din belșug care restricționează inutil libera exprimare, comentează The Telegraph.
Săptămâna trecută, Susanne DeWitt, o supraviețuitoare a Holocaustului în vârstă de 89 de ani și fostă cercetătoare în biologie moleculară, a luat cuvântul la o ședință a consiliului local din Berkeley, California.
Țările au calculat întotdeauna că o confruntare directă ar putea provoca distrugere reciprocă, dar atacul asupra consulatului iranian pune în dificultate "războiul rece" dintre țări, scrie Guga Chacra, editorialist, în publicația braziliană O Globo.
Membrii NATO iau în considerare coordonarea livrărilor militare către Ucraina, precum și un fond de 100 de miliarde de euro pentru a asigura un sprijin pe termen lung și pentru a putea face față oricărei schimbări politice majore în cadrul alianței.
Recep Tayyip Erdogan, care conduce Turcia de două decenii, pare să înceapă să se confrunte cu primele semne de rebeliune, scrie ziarul portughez Jornal de Notícias.
Premiera estonă, ea însăși o candidată la conducerea NATO, s-a întâlnit cu omologul olandez Mark Rutte, aflat în vizită în țările baltice pentru a obține sprijin pentru șefia Alianței Nord-Atlantice. Și președintele lituanian îl sprijină pe olandez.
Kremlinul a respins luni un raport potrivit căruia serviciul rus de informații s-ar fi aflat în spatele misteriosului „sindrom Havana” care a afectat o serie de diplomați din SUA și spioni de pe plan internațional.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.