România trebuie să rămână sub monitorizare în ce privește combaterea corupției și independența sistemului juridic, pentru că de la momentul aderării și până acum autoritățile au fost generoase doar în promisiuni, nu și în punerea în practică a măsurilor atât de necesare românilor, a afirmat europarlamentarul german Markus Ferber, membru al grupării popularilor europeni, într-un interviu acordat Agerpres.

Aflat în vizită la București, Ferber - cunoscut pentru o serie de luări de poziție severe la adresa României - a declarat că, față de precedenta sa vizită, acum 12 ani, nu s-a schimbat nimic și i-a îndemnat pe politicienii români să înțeleagă că lupta împotriva corupției este baza unui sector public funcțional de care vor beneficia cetățenii.

Prezentăm mai jos câteva dintre declarațiile făcute de europarlamentarul german în discuția cu reporterii Agerpres:

* După alegerile din decembrie și după evenimentele recente, când noul Guvern a emis niște ordonanțe de urgență peste noapte, iar oamenii s-au opus, am considerat că este oportun să vin (în România) și să îmi folosesc contactele pentru a vedea cum poate fi întărită societatea civilă.

Încerc să consolidez societatea civilă, să găsesc modalități prin care UE poate oferi sprijin în acest proces.

Aspectele economice mă interesează mult, mai ales că Germania este principalul investitor străin în România.

* De la prima mea vizită în România, acum 12 ani, și momentul acesta... nu s-a schimbat nimic. Principalele probleme rămân lupta împotriva corupției și crearea unui sistem judiciar independent. Multe dintre promisiunile pe care le-am auzit noi, europenii, dar și eu, personal, înainte de aderarea României la UE acum 10 ani, au fost implementate numai pentru a îndeplini cerințele UE, după care multe demersuri s-au oprit, unii oameni au fost înlocuiți și efectul este că în România încă nu există o administrație care să le livreze cetățenilor, așa cum trebuie, servicii de calitate și conforme cu legea. Un alt efect este că oamenii sunt tot mai sătui de sistemul politic.

România este unul dintre statele mari din UE, este un stat important și joacă un rol constructiv la nivel european, dar când oficialii români se întorc acasă, parcă uită ce au promis la Bruxelles. Grecia are o veche tradiție în a se comporta astfel. Oamenii nu primesc servicii de calitate când tu promiți ceva la Bruxelles și acasă uiți tot.

* Nu cred că trebuie să existe un calendar privind MCV. Criteriile sunt cele care contează. Câtă vreme criteriile nu sunt îndeplinite, așa cum am văzut săptămâna trecută, nu se întrevede un final al MCV. Pentru mine a fost clar încă de la început, încă de când am introdus acest mecanism, că el poate să se încheie doar când se ating criteriile privind un sistem juridic independent, capabil să le ofere oamenilor servicii de calitate, că pentru asta există administrațiile. Când citesc cel mai recent raport, nu văd că aceste criterii s-au îndeplinit. Nu poți să spui că gata, 10 ani sunt de ajuns, e totul bine. Zece ani nu înseamnă nimic pentru că nu s-a întâmplat nimic. Lupta împotriva corupției, independența sistemului juridic nu sunt garantate, deci nu există niciun motiv să ridicăm MCV.

* Îmi pare rău, dar a avea servicii funcționale nu este ceva ce trebuie făcut ca să dea bine la Bruxelles, ci este un demers în beneficiul oamenilor. De aceea sunt atât de încântat că în ultimele săptămâni oamenii au luat atitudine. Au spus: 'Mă scuzați, sunteți Guvernul meu și nu îmi oferiți ceea ce doresc'. Partidul aflat la conducere se vede ales, deci consideră că are susținere pentru tot ce face. Faptul că oamenii au luat poziție îmi lasă impresia că în țara asta chiar se întâmplă ceva și că oamenii s-au săturat de sistemul politic. Sper și că politicienii înțeleg că lupta împotriva corupției înseamnă punerea bazelor unui sector public funcțional și că asta nu trebuie făcut pentru Bruxelles. De aceea sunt aici, ca să le acord susținere celor care lucrează la asta în societatea civilă. Le spun, le spunem ce am spus și acum 12 ani: nu o faceți pentru noi, ci pentru voi.

* Cel mai recent raport a fost, de fapt, un raport privind măsurile luate de guvernul Cioloș, nu de noul Executiv. Domnul Cioloș a făcut tot posibilul să obțină un raport după care să se poată întrevedea momentul în care mecanismul să fie ridicat. Numai că, imediat după alegeri, lucrurile s-au schimbat fundamental. Așa că următorul raport, pentru că va mai fi un raport, va viza măsurile actualului Guvern și va aborda pe larg evenimentele din ianuarie. Acum, la Bruxelles, lucrurile nu mai sunt la fel de clare ca în trecut, în legătură cu România, ele încep să fie puse sub semnul întrebării.

* La Bruxelles, România nu înoată niciodată contra curentului, se alătură mereu majorității în ce privește politicile europene importante. Nu ia cuvântul, nu se pronunță împotriva vreunui aspect sau în favoarea altuia. Nu iese în evidență în mod pozitiv sau negativ. Nu este vizibilă. Merge cu majoritatea, nu deranjează, nu blochează, așa că imaginea este foarte pozitivă și a fost așa încă de la început.

Acum vedem însă că, atunci când guvernanții români vin acasă, fac declarații anti-europene, sunt mai naționaliști, atacă Bruxelles-ul, în special Comisia (Europeană), iar acesta este un fapt cunoscut acum la Bruxelles. Nu este în regulă să vii la Bruxelles, să mergi cu majoritatea, apoi să te întorci acasă și să spui: 'Uite-i și pe nebunii ăștia de la Bruxelles, ia uite-i ce fac'. Este ceva de care instituțiile de europene iau acum notă într-o mai mare măsură decât în cazul guvernului precedent.

E motivul pentru care Comisia, Consiliul și Parlamentul European încearcă să discute situația în cadrul instituțiilor și cu autoritățile române pentru că, după evenimentele din Ungaria, din Polonia, sincer vorbind, și din Slovacia, acum și în România și după referendumul privind Brexit-ul suntem îngrijorați cu privire la aceste mișcări naționaliste și care cer mai multă suveranitate și trebuie să depășim asta.

* Impresia mea e că naționalismul este în creștere în Romania. De asemenea, acesta este un fapt recunoscut la Bruxelles. Sunt fericit însă că în România nu există discuții despre părăsirea UE, deși există nemulțumiri legate de faptul că țara nu poate intra încă în Schengen, că încă există MCV.