Mai mult de un sfert dintre inculpații trimiși în judecată anul trecut au comis infracțiuni de abuz în serviciu, a declarat, joi, la bilanțul DNA, Laura Codruța Kovesi. Prejudiciile pentru abuz în serviciu sunt de peste 260 milioane de euro.

UPDATE

"Ne-am dorit și ne dorim să combatem corupția. Dar nu este destul. Eforturile sistemului de justiție trebuie susținute de stabilitatea cadrului legislativ și instituțional pentru a avea eficiență în combaterea corupției. În România multă lume declară că susține lupta anticorupție. Dar am văzut cu toții cât de mult contează stabilitatea legislației. Cât de repede pot fi anulate eforturile și munca întregului sistem de Justiție, nu doar cele ale procurorilor DNA.2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activității și a procurorilor DNA", a declarat Kovesi, adăugând că, totuși, datele statistice arată o creștere a eficienței activității DNA.

Astfel, au fost trimiși în judecată peste 1.270 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Printre aceștia s-au numărat trei miniștri, șase senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori de companii naționale.

"Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni repetitive. O treime din persoanele trimise în judecată au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante. Prin urmare, investigațiile penale trebuie dublate de măsuri preventive. Dacă celelalte instituții ale statului nu schimbă unele proceduri, nu introduc mecanisme de prevenire și control atunci cetățenii vor fi în continuare afectați de corupție.Identificarea fraudei și corupției în achizițiile publice a reprezentat un domeniu prioritar în 2016. Investigațiile noastre au vizat, în special, achizițiile din infrastructură, servicii IT, sănătate, retrocedări și servicii publice", a mai declarat șefa DNA.

Mai mult de un sfert din inculpații trimiși în judecată în 2016 au comis infracțiuni de abuz în serviciu. Prejudiciul identificat de DNA numai pentru fapte de abuz în serviciu în 2016 este de peste 260 milioane euro. 

Vulnerabilități majore ale sistemului de achiziții publice

"Tipologiile identificate în anchetele noastre dovedesc că există vulnerabilități majore ale sistemului de achiziții publice. Atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor este condiționată frecvent de primirea unor sume de bani. Se întocmesc, uneori, caiete de sarcini pentru a favoriza anumite firme. Se fac, uneori, plăți pentru lucrări neefectuate sau statul plătește un preț mai mare pentru unele produse sau servicii. Se achiziționează frecvent produse inutile sau aparatură care nu poate fi instalată și utilizată. Se achiziționează lucrări a căror execuție nu poate fi verificată și cuantificată. Deși pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare dată că nu este vorba de simple greșeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos. Cât timp planificarea achizițiilor nu va fi transparentă, se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate și plăți pentru lucrări neefectuate", a mai spus Kovesi.

Ea a atras atenția că multe dintre acestea se fac cu încălcarea legislației secundare, ceea ce lasă societatea neapărată în fața unor astfel de practici după decizia Curții Constituționale de anul trecut.

Exemple din dosare: Poate greși cineva un preț de achiziție cu 800%?

  • Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziționate produse la prețuri supraevaluate cu procente între 50% și 800%.
"Poate greși cineva un preț de achiziție cu 800%?", s-a întrebat retoric Kovesi.

  • Pentru infrastructură sau construcții statul plătește de cele mai multe ori prețul lucrării dublu. În cazul imobilelor retrocedate ilegal, prețul plătit în plus de stat a fost și de 10 ori mai mare decât prețul real: "Vorbim aici de oportunitatea unei decizii?"
  • În sănătate, statul a plătit pentru echipamentele medicale prețuri mai mari cu 50% sau 60% față de prețul real: "Există situații în care anumite unități sanitare încheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente. Caracterul specializat al acestor achiziții a îngreunat până acum verificările efectuate în domeniu, dar acest lucru se schimbă. Acest specific al corupției în sănătate a făcut ca procentul din contracte cerut ca mită să fie mai mare decât în alte domenii, lucru pe care l-am descoperit pe măsură ce am acordat mai multă atenție acestei zone.Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins între 10% și 20% din valoarea contractelor în sănătate". 
  • Corupția din sănătate nu înseamnă doar sumele de bani date de pacienți medicilor. Ci modul în care sunt spoliate resursele sănătății prin produse, lucrări și servicii supraevaluate și inexistente": Anul 2016 a adus importante investigații privind achizițiile de medicamente și substanțe medicale, echipamente și aparatură medicală, construcția sau renovarea unor unități medicale, repartizarea bugetelor către spitale sau punerea pe piață a unor medicamente.Dorim ca fapte ce pun în pericol sănătatea publică să fie sancționate doar ca erori administrative?"

***

Șefa DNA a precizat că, în prezent, există o largă dezbatere despre abuzul în serviciu, reamintind că CCR nu a dezincriminat abuzul in serviciu.

Kovesi a explicat că abuzul în serviciu a fost declarat constituțional, dacă prin sintagma "în mod defectuos" se înțelege cu încălcarea legii".

"Instanțele au aplicat decizia interpretativă și au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu, 15 achitate, încălcând doar HG, regulamente sau ordine interne", a declarat Laura Codruța Kovesi, prezicând că ele fuseseră trimise în judecată anterior deciziei CCR. 

La bilanț este prezent și președintele Klaus Iohannis, precum și ambasadori acreditați la București, printre care ambasadorul SUA, Hans Klemm.

Klaus Iohannis: Ireversibilitatea luptei anticorupție nu e garantată

Referindu-se la "nefericita OUG 13/2017", șeful statului a atras atenția că "ireversabilitatea luptei anticorupție nu este garantată", criticând ingerința factorului politic în actul de justiție și campaniile media duse la adresa unor magistrați sau instituții.  

Pe de altă parte, Iohannis a subliniat faptul că încrederea cetățenilor în justiție a crescut, iar România este pe punctul de a exporta acest model în regiune.

"România a devenit nu doar un model de bune practici, ci și o sursă de inspirație pentru cetățenii altor state de a-și exprima public refuzul de a mai accepta acte de corupție", a spus Iohannis, adăugând că, la începutul acestui an, lupta anticorupție a fost pusă în mod real la încercare.