CSM a avizat negativ noile modificări propuse de Comisia specială condusă de Florin Iordache, fostul ministru al Justiției care a promovat OUG 13, iar marți a dat publicității și motivarea acestei hotărâri.

„În raport de argumentele prezentate, plenul reține că viciile grave de fond ale propunerilor legislative impun avizarea negativă a acestora. Chiar dacă propunerile conțin o serie de modificări ale celor trei legi ce au fost anterior agreate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, în ansamblu viciile de neconstituționalitate semnalate și disfuncționalitățile pe care multe dintre prevederile proiectului le-ar putea genera în organizarea și funcționarea sistemului judiciar nu permit o soluție de avizare favorabilă cu observații. O astfel de soluție ar fi fost posibilă în condițiile în care, în puncte esențiale, propunerile transmise spre avizare ar fi de natură să îmbunătățească activitatea sistemului judiciar, iar nicidecum să constituie un regres față de reglementările pe care ar urma să le înlocuiască, din perspectiva normelor constituționale, a independenței Justiției și a statutului magistratului", scriu magistrații CSM în hotărâre.

Consiliul Superior al Magistraturii susține că „propunerile de lege transmise spre avizare nesocotesc, în aspecte esențiale, garanții fundamentale pentru funcționarea sistemului judiciar, contravenind dispozițiilor constituționale”.

„Relevante în acest sens sunt reglementările din cuprinsul propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind înființarea Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor, organism reprezentantiv cu activitate nepermanentă a cărui organizare și funcționare ar urma să fie stabilite prin lege și cele referitoare la înființarea Inspecției Judiciare ca structură unică, cu personalitate juridică ce funcționează la nivel național, cu sediul în municipiul București, prin reorganizarea Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”, mai spune CSM.

CSM arată că reorganizarea Inspecției Judiciare subminează „profund” independența IJ și din perspectiva relației cu Consiliul Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor, dar și că propunerea legislativă nu cuprinde niciun fel de date privind componența, modul de organizare și funcționare, procesul decizional și sursele de finanțare a organismului propus a fi înființat, acestea urmând să fie stabilite ulterior printr-o lege.

„Pentru a putea să își îndeplinească în mod independent atribuțiile stabilite prin lege, Inspecția Judiciară trebuie să beneficieze la rândul său de garanții de independență, atât sub aspect funcțional, cât și organizatoric, ce pot fi asigurate doar de Consiliul Superior a Magistraturii. (...) În consecință, este necesară menținerea reglementării în vigoare privind Inspecția Judiciară ca structură ce se bucură de independență operațională în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, singurul organism căruia legea fundamentală îi recunoaște rolul de garant al independenței Justiției”, motivează CSM.

CSM susține că probleme de constituționalitate sunt și în privința propunerii care reglementează competențele judecătorilor stagiari și a celei potrivit căreia judecătorul sau procurorul este suspendat din funcție atunci când a fost ales sau numit într-o funcție de demnitate publică.

„Propunerile legislative promovează soluții necorespunzătoare în aspecte esențiale pentru sistemul judiciar, cu profund impact negativ asupra funcționării normale a acestuia”, susține CSM.

CSM face referire și la înființarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, arătându-se că în expunerea de motive nu se regăsesc argumente care să justifice instituirea unei astfel de structuri, dar că nici nu există argumente care să ducă la concluzia că starea infracțională din interiorul sistemului judiciar reclamă instituirea unor norme speciale.

„De asemenea. se constată că, deși potrivit propunerii legislative numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție și respectiv procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ar urma să se facă de către Președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, revocarea din aceste funcții ar urma să se facă de Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea ministrului Justiției, fără a se învedera rațiunile pentru care nu s-a respectat principiul simetriei. (...) Sub un alt aspect, se constată că propunerea legislativă extinde în mod nejustificat implicarea ministrului Justiției în ceea ce privește numirea procurorilor-șefi de secție de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. (...) Prin urmare, prin procedura propusă, în realitate ponderea decisivă în decizia de numire o are ministrul Justiției, deci puterea executivă, rolul Consiliului Superior al Magistraturii apărând doar ca un rol formal”, explică CSM.