Într-un interviu acordat agenției de presă Agerpres, ministrul justiției Raluca Prună spune că sistemul judiciar este independent și Consiliul Superior al Magistraturii este garantul acestei independențe. Prună a vorbit despre atacurile la adresa sistemului judiciar și la faptul că justiția a fost temă de campanie, afirmând că își dorește ca dezbaterea politică să fie una de idei și să nu implice justiția.

Prezentăm mai jos principalele declarații făcute de ministru:

• despre prezența sa în guvern după alegerile din toamnă:

„Nu, am răspuns că am lăsat o carieră, că am venit cu multă dragoste pentru țara care m-a format, însă cred că politica se face prin partide politice. (...) Răspunsul meu este categoric: nu am să rămân într-un guvern de după alegeri (n.r. alegeri parlamentare)”. 

• despre o eventuală remaniere:

„Dacă vreodată se va considera că ceea ce fac eu, dacă premierul va considera că ceea ce fac eu nu mai corespunde mandatului pe care acest Guvern îl are, nu am să am nicio ezitare să fac pasul înapoi. Deci, iau faptul de a fi ministru ca un mare privilegiu, încerc să fac cât pot eu de bine ceea ce pot eu, într-un timp scurt. Am făcut eforturi, (...) dar, încă o dată: dacă se va considera că trebuie să plec, am să plec. Am venit de la o carieră și mă întorc la acea carieră, nu am niciun fel de agendă decât agenda bunului simț și a bunului mers în domeniul de care acum, fiind foarte onorată, mă ocup - de justiție”.

• despre prezența la vot la scrutinul din 5 iunie:

„Este păcat mai ales că eu cunosc, probabil ca noi toți, în cercul meu oameni tineri care au o viață foarte sănătoasă, (...) și care nu pot numi partidele din această țară. Sunt oameni care au mai puțin de 30 de ani, care au o viață, o profesie și care sunt complet dezinteresați de politică. (...) Și faptul că ei nu sunt interesați de viața politică din cetate, cred că este un lucru asupra căruia trebuie să medităm”.
 

• despre atacurile la adresa sistemului judiciar și la faptul că justiția a fost temă de campanie:

„Ca ministru îmi doresc, în mod evident, ca dezbaterea politică să fie o dezbatere de idei care să nu implice justiția. ... Ar trebui să nu aruncăm dubiul asupra întregii profesii, pentru că se corectează foarte greu asemenea dubii pe care publicul le poate avea cu privire la sistemul judiciar dintr-o țară. Și dubiul ăsta, știți, trece și granița. Noi suntem în Uniunea Europeană și e firesc să vrem să avem investiții străine. Și eu întreb: ce fel de investiții străine vrem dacă noi înșine, noi românii, spunem că avem un sistem judiciar care nu e independent, că avem un stat polițienesc? Și atunci, n-am să obosesc niciodată prin a spune evidența - România este stat membru, este, ca atare, un stat de drept în care toate drepturile sunt garantate. Mai sunt mici derapaje, dar nu suntem un stat polițienesc, suntem un stat sigur, suntem într-un parteneriat cu Statele Unite, deci există toate garanțiile care există absolut în orice fel de democrație occidentală. Ceea ce trebuie să învățăm este poate un exercițiu mai facil sau exercitarea mai facilă a procedurilor democratice”.

• despre schimbările din sistem din ultimul deceniu:

„În perioada pre-aderare, justiția din România era ceea ce era justiția în foarte multe țări din fostul bloc comunist. Și eu cred că șansa României, ca și a altor state membre noi, este că în procesul acesta de aderare au avut ocazia, au fost obligate în procesul de pre-aderare, să ne facem, să trecem toată legislația printr-un proces de revizuire. La capătul acestui drum am avut un cadru legislativ care era după cele mai moderne standarde la nivelul Uniunii la acel moment, în momentul în care am aderat. Aproape 10 ani de la aderare, acest cadru legislativ dă și rezultate, în sensul că avem instituții care aplică acum acest cadru legislativ. Așa că, nu știu ... Aș spune că diferența dintre justiția de dinainte de aderare și justiția de astăzi este ca cea între Cenușăreasa de dinainte de seara de bal și Cenușăreasa prințesă în seara de bal”.

• despre așteptările de la sistemul judiciar:

„Sistemului judiciar i se cer foarte multe, există o presiune absolut legitimă a publicului, a cetățenilor - toți suntem cetățeni și așteptăm de la justiție foarte multe - și această așteptare este, de fapt, o presiune pentru sistemul judiciar care uneori reacționează mai bine, alteori reacționează mai puțin bine. Trebuie să nu uităm că, exact cum în spatele fiecărui dosar există un om, și în spatele judecătorului, ca funcție, există un om, - sau în spatele procurorului - care nu sunt întotdeauna indiferenți la presiunea aceasta care există din societate și cred că noi, ca societate, îi datorăm justiției mai mult respect. Și mai cred ceva: cred că justiția, sistemul judiciar își datorează sieși mai mult respect și uneori acest lucru nu se vede, chiar din interiorul profesiei, așa cum văd eu”.

• despre MCV:

Punctele tari sunt lupta împotriva corupției, modul în care sistemul judiciar în genere funcționează, parchetele, Înalta Curte. "Punctul în care trebuie să mai lucrăm este - și când spun 'să mai lucrăm', spun noi, ca societate - la nivelul Parlamentului, care cred că are o problemă de raportare față de MCV. Deci, nu cred că există probleme de conținut, ci o problemă de raportare la mecanism ca atare”.

• despre imunitățile demnitarilor:

Trebuie evitată lipsa de predictibilitate, au fost situații în care în aceeași zi s-au trimis două cereri, iar într-un caz s-a încuviințat, în alt caz, nu. "Este un proces destul de greoi, și, cum am zis, nu întotdeauna predictibil”.

• despre cărțile scrise în penitenciare:

„O decizie formal vorbind nu a fost luată (...) Pentru că nu am găsit argumente suficiente pentru abrogare din partea instituțiilor cu care lucrăm, vom menține această dispoziție și (...) poziția Ministerului Justiției va fi să se reîntoarcă la textul așa cum a fost el formulat atunci când Legea 254/2013 a fost elaborată. Și textul guvernului atunci spunea că beneficiul primit pentru toate lucrările, pentru lucrări științifice, deci asta înseamnă pentru toate lucrările, este de 20 de zile. Cum timpul este scurt, nu avem timp să facem un studiu de impact elaborat, cel mai probabil acesta va fi textul pe care Ministerul Justiției îl va pune pe masa Guvernului, urmând ca procedura să fie mai riguroasă”.