PE cere deschiderea pietei muncii pentru romani in toate tarile UE. Traian Ungureanu: Muncitorii romani au cistigat dreptul de a fi trimisi in somaj de Nokia, dupa care sint premiati cu interdictia de a cauta locuri de munca pe piata occidentala

1.Ce sanse credeti ca are rezolutia elaborata de dumneavoastra si adoptata de PE de a fi investita cu caracter obligatoriu de catre Consiliul European pentru statele UE ? In lumina argumentelor pe care le aduce rezolutia, ce anume credeti ca ar putea fi invocat la nivelul Consiliului European pentru respingerea ei?
2. Reprezentantii caror state anticipati ca vor fi principalii opozanti ai rezolutiei la nivelul Consiliului European?

1. Au existat precedente de rezolutii adoptate de PE care sa propuna modificarea prevederilor din tratatele de aderare, care sa fie investite cu caracter obligatoriu la nivelul Consiliului European? Daca da, puteti exemplifica? Au asemenea rezolutii caracter de exceptie sau sunt rezolutii mai degraba ordinare in practica parlamentului european, care sfarsesc fara a capata un caracter obligatoriu?
2. Avand in vedere componenta Consiliului European (sefi de stat si guverne membre UE), demersul dumneavoastra la nivelul PE a fost articulat si cu alte actiuni ale reprezentantilor statului roman (presedinte, prim-ministru, MAE, Ministerul Muncii etc) care sa asigure obtinerea unei decizii favorabile la nivelul Consiliului European? daca da, in ce au constat aceste actiuni si ce feed-back au avut ele pana in prezent?

Pentru Bogdan
Numai statele mari pot trece peste refuzul statelor mari. In viitorul imediat, statele de care vorbiti au alegeri si vor face exact ce e de asteptat inainte de alegeri. Insa presiunea asupra lor e mult mai mare decit va inchipuiti. Nu e vorba doar de Raportul meu. Comisia Europeana nu va accepta prelungirea restrictiilor fara explicatii statistice solide. Iar economia pe protectionisti sa iasa la joc pe piata muncii.

Pentru Mircea Silaghi

Sanse bune. Repet: economia lor are nevoie de forta de munca activa. Statele Membre daca vorbiti sint sufocate de o forta de munca bine dotata cu diplome, dar greu utilizabila. Marea Britanie e deja mai deschisa decit pare, pe culoare directe sau indirecte. Insa cresterea masiva de populatie proiectata pe urmatorii 20-30 de ani va ingusta piata.

Pentru Mihai

Multumesc. Sansa de deschidere e mai mare decit inainte. Cine incearca sa duca restrictiile pina la sfirsitul lui 2013 trebuie sa isi anunte intentia pina la sfirsitul acestui an. Comisarul European pentru probleme de munca, Laszlo Andor, a anuntat chiar in timpul dezbaterilor parlamentare asupra Raportului pe care l-am initiat, ca orice cerere de acest gen trebuie fundamentata economic. Andor a promis ca raspunsul Comisiei va fi dat in baza unei grile precise. Mai clar, Andor a promis ca nimeni nu va mai putea invoca faimoasa Clauza de Salvgardare fara sa se explice, iar Comisia va fixa baremuri. Te califici, bine. Nu te califici, restrictiile sint anulate. Tot Andor a recunoscut ca EURES nu ofera informatie la nivelul dorit si a anuntat restructurarea imediata a agentiei.

Pentru Alina P

Obligatie nu, presiune da. Refuzul e posibil, dar posibilitatea s-a restrins. Statele care mentin restrictiile sint intr/o pozitie destul de delicata. Nu cred ca pozitia actuala poate rezista. State care investesc fara probleme in Romania refuza accesul fortei de munca romanesti. State care fac somaj in Romania, prin intermediul unor mari companii, refuza accesul fortei de munca romanesti. Sintem in situatia in care muncitorii romani au cistigat dreptul de a fi trimisi in somaj de Nokia dupa care sint premiati cu interdictia de a cauta locuri de munca pe piata occidentala. E absurd.

Pentru Sabina Miron

Aceleasi sanse pe care le are orice Rezolutie a Parlamentului European. Vreau sa spun ca aplicarea nu e iminenta, dar nici improbabila. Argumentele ce pot fi evocate ulterior pentru a bloca aplicarea Rezolutiei sint politice. Nu exista argumente economice pentru mentinerea restrictiilor. Comisia Europeana stie asta iar statele care vor mentinerea restrictiilor vor avea o problema. Principalii opozanti: Germania si Olanda. Plus statele care sint foarte multumite sa recolteze din Romania si Bulgaria tot ce e mai bun la capatul de sus (medici, arhitecti, ITisti) si sa refuze ce e la capatul de jos.

Pentru Marian Mihai Bogdan

Precedente, nu. Prevederile din Tratatele de Aderare nu sint inflexibile. Ele pot fi aplicate pina la capat sau nu. Restrictiile pe piata muncii sint aplicate de unele state, nu de toate statele membre. Rezolutia de care vorbim e neobisnuita, pentru ca propune practic normalizarea raporturilor de munca inainte de epuizarea mijloacelor care permit blocarea lor. Prin urmare, nu e vorba de o Rezolutie de linie care constata fara sa ceara. Sansele de aplicare nu sint iminente dar nici improbabile.

Sprijinul si colaborarea care au facut posibila Rezolutia au venit, cum era normal, si de acasa, unde am avut consultari cu Ministerul Muncii, si din afara. Prin afara inteleg discutiile intense cu Parlamentari pro/Romania si pro/Europa din Austria, Franta, Polonia, Portugalia. Unii animati de contradictia intre drepturile cuvenite tuturor cetatenilor europeni si restrictiile rezervate cetatenilor europeni din Romania si Bulgaria. Altii, buni economisti, alarmati de directia nationalista si electorala pe care guvernele o imprima politicii pietei de munca.

Pentru Ariadna Valceanu

Partidul din care fac parte nu invita forta de munca romaneasca sa paraseasca Romania. O face, in schimb, decalajul de valoare si potential economic intre piata occidentala si piata rasariteana a muncii. Nu cred ca are rost sa discutam in termeni reali scenarii utopice. Situatia e clara. Romania, Bulgaria, Polonia si celelalte state membre din est nu isi pot si nu trebuie sa/si impiedice forta de munca sa circule liber. Miscarea e benefica pentru ambele parti. In Vest, unde nu cred ca tinerii absolventi de invatamint superior stau la coada gata sa devina zidari, chelneri, receptioneri sau ingrijitori in spitale. Si in est, unde banii trimisi sau adusi de muncitorii estici sustin viata locala.

Pentru Gabriel Mandu

E o recomandare cu sanse de implementare. Pentru ca atitea intrebari revin la sansa practica de aplicare si la termenul limita de mentinere a restrictiilor, revin cu mai multe explicatii.

In primul rind, logica politica. Noua ne arde buza si, din acest motiv, presupunem cu mare convingere ca lumea din afara e datoare sa ne stinga necazul. Nu e asa. Guvernele care impun restrictii sint guverne politice, nu societati pro/romanesti. Asta inseamna ca interesul national primeaza. Si la ei si la noi. Problema e ca interesul national e categoric economic la noi si categoric politic la ei. Cred ca statele care impun restrictii fac o eroare masiva, nesocotind interesul economic al propriei societati si obligind-o sa se restringa la judecati politice. In aceasta logica, statele care impun restrictii vor incerca sa le extinda, transformindu-le in instrumente electorale. Insa presiunea e in crestere. Anomalia care permite incalcarea legislatiei fundamentale a UE nu poate face urmasi. Termenul de care va interesati nu exista. Nimeni nu e obligat sa alerge cu rezolutia in mina si sa convoace ,in baza ei, o sedinta de Guvern pentru a face dreptate romanilor si bulgarilor. Insa Rezolutia e un semnal in plus iar semnalele cumulate restring teritoriul de decizie arbitrara.

Pentru Ioana Popa

Exista date clare in Marea Britanie, in ce-i priveste pe polonezi si in Austria in ce-i priveste pe est-europeni. Ambele seturi converg< contributie la PIB in jur de 1%, nici o crestere semnificativa de somaj in rindurile fortei de munca locale, presiune neglijabila asupra asistentei sociale. Datele sint foarte probabil compatibile cu efectul fortei de munca romanesti in statele occidentale.
Nu exista restrictii pe piata romaneasca a muncii, asa cum nu exista asa ceva pe vreo alta piata rasariteana.
Concluzia pe care o solicita intrebarile dumneavoastra e foarte importanta. Avem o piata europeana unificata a capitalurilor si a bunurilor, fara sa avem o piata europeana unificata a muncii. In aceste conditii de dezechilibru cras, devin posibile abuzurile. Asta inseamna ca state occidentale pot folosi in voie si in profit pietele estice, in vreme ce statele estice sint blocate la intrarea pe pietele vestice.

Ariciului

Negocieri, discutii si suete in Comisia de Munca, pe holuri si in restaurante cu toata lumea. Sprijin imediat din multe parti dar, aici, orientarea nationala nu spune nimic. Sprijinul a venit de la partizani ai pietelor libere si de la parlamentari cu o buna logica economica - in orice caz, indeajuns de buna pentru a invinge logica politica. Impotrivirea a venit de unde stiam ca o sa vina. De la un anume spirit provincial germano-bavarez si de la o anume spaima/lasitate politica olandeza. Ultimul caz merita defaimat in cateva vorbe. Olandezii invoca, direct sau in soapta, presiunile extremistilor inclusi in coalitia de guvernare. Ganditi-va la ce situatie avem acasa! - spun de regula olandezii. Raspunsul e: de ce nu v-ati gindi si voi la ce situatie avem noi acasa?
In plus, pe vremea cind Guvernele Romaniei erau cladite cu sprijinul PRM si PUNR, Europa era scandalizata de aceasta cedare democratica si cerea demontarea ei. Acum, concubinajul olandez cu extremistii trece drept pragmatism.

Pentru Dragos Razvan

Rezolutia Ungureanu poarta - daca vreti dumneavoastra - un nume romanesc dar e o Rezolutie, pina la urma pro-europeana. Tocmai elementul national e incriminat in acest document care cere restabilirea ordinii europene legale pe piata muncii, prin eliminarea restrictiunilor nationale, dictate de considerente nationale, impotriva fortei de munca selectate pe criterii antionale.
Asadar, Rezolutia nu e un strigat patriotic si o pledoarie argumentata in termeni juridici europeni. Ea va fi aplicata in masura in care europenii vor accepta valorile europene si in regim de criza, nu numai in retoric.
Observatia care leaga blocajul Schengen de restrictiile pe piata muncii e impecabila. radacinile refuzului sint aceleasi. Incapacitatea de intelegere a beneficiilor pietei unice in termeni reali. Cu alte cuvinte, incapacitatea de a pune Europa la lucru cu tot ce poate pune Europa la lucru. Sintem in impas pentru ca perceptia Europeana a multor state membre din vest e in impas. Asta se intimpla din doua motive. Fundamental, pentru ca multe state occidentale nu pot digera, inca, aparitia unui Est cu drepturi depline in UE. Conjunctural, pentru ca multe guverne europene au abandonat declaratiile de bun europenism indata ce au fost contracte de partide radicale si de perspectiva alegerilor.
Inca ceva. Dupa acordul de Miercuri, Europa a fost salvata / cred multi comentatori. Ideea e prea mica. Mai intii, pentru ca in mod fundamental criza n-a fost rezolvata. Operatia de miercuri a cumparat timp, fara sa puna capat crizei. In al doilea rind, fortificarea si specializarea zonei euro indreapta clar Europa spre o stratificare periculoasa. Zona Euroa la virf si statele non-euro la periferie. Consecintele pot fi mult mai serioase decit isi inchipuie multa lume. Zona Euro e deja tentata sa guste din satisfactiile protectionismului. Logic, statele non-euro vor fi tentate sa raspunda repatriind cit mai mult din competentele cedate UE.

Pentru Vladimirovic

Ati deschis o tema remarcabila pindita de pericole remarcabile. Am vazut si cit valoreaza, uneori, munca daca vine de la romani. Tratamentul public rezervat romanilor e, adesea, execrabil. Am vazut insa si scene de coloratura romaneasca pe care nimeni nu le poate accepta. Dintotdeauna contactele de populatii s-au soldat cu un munte de reactii care amesteca injustitia si admiratia. Insa guvernele nationale trebuie sa priveasca si sa gindeasca din virful muntelui, nu de sub el.
Prietenul cel mai bun e un suedez pe care il admir pentru capacitatea rara de a smulge germenii unui compromis pozitiv din cele mai nefericite imprejurari. Daca mi s-ar cere sa prezint in fata unei Comisii dovada intruparii spiritului european, mi-as folosi colegul ca exponat.

Pentru Karoly

De votat au votat-o. Insa opinia lor in materie de probleme romanesti se restinge la un sir prostesc de atacuri impotriva Guvernului si a Presedintelui. Acest obicei subeuropean e ilustrat de regula in timpul alocat asa numitelor interventii de 1 minute, pe care Europarlamentarii il folosesc pentru a discuta probleme generale care nu se gasesc neaparat pe ordinea de zi. Colegii de la PSD au reusit, treptat si cu eforturi neobosite, sa creeze impresia ca nu pot judeca dincolo de obsesia anti-Basescu. Interventiile lor abuzeaza, practic, de spatiul si temele de dezbatere parlamentare. Din acest punct de vedere, prestatia lor e echivalentul pirateriei pe internet sau al falsificarii de brand comercial. Parlamentul European nu poate deveni copia studiourilor tv de acasa. Spectacolul montat cu inversunare de PSD da Romaniei o imagine de tarla isterica pe care UE o poate neglija justificat.

Pentru Florin

Scaderea activitatii economice nu exclude nevoia de crestere. Dimpotriva, problema pe care o avem, acum, in fata e trecerea de la austeritate la formule de crestere. Asadar, muncitorii romani sint exclusi de austeritate si ceruti de orice plan serios de crestere.
Un exemplu de la Londra. Un bricklayer / zidar/ roman pune cam 5000 de caramizi pe zi. Companiile de constructii britanice au observat diferenta si prefera romani, in locul unui englez care e greu de gasit si pune cam 2000 de caramizi pe zi.

Tuturor

Multumesc pentru intrebari si clarificari. Inchei impresionat de precizia intrebarilor si de excelenta orientare in materie de legislatie si institutii europene. Pe prima o recomand ziaristilor, pe a doua o consider un atu pentru generatia care gindeste si va face curind viitorul politic al Romaniei.

La revedere si pe curind!

Problema este urmatoarea: cand mergem in strainatate dam cu capul de pereti ca nu ne sunt recunoscute diplomele (la stat) si iar trebuie sa facem tot felul de demersuri in consecinta. Nici un loc de munca nu apuci sa primesti in strainatate, fiindca prioritate au proprii cetateni (francezi, nemti etc) si mai apoi plebea (tiganii- adica noi). Prin faptul ca adoptam o asemenea rezolutie e un pas important ce-i drept, dar asta nu obliga nici un angajator strain de a recruta romani si bulgari.