Plenul PE se reunește luni după vacanța de vară. Cu acest prilej, EurActiv le-a adresat eurodeputaților români rugămintea de a-și prezenta activitatea din prima parte a anului, dar și planurile pentru perioada următoare.

Au răspuns solicitării EurActiv România 15 europarlamentari din cei 31. Victor Boștinaru și Cristian Bușoi au dorit să-și prezinte activitatea, dar răspunsurile lor nu ne-au parvenit până la publicarea materialului. Chiar dacă a avut o activitate intensă, Victor Negrescu, în prezent ministru delegat, nu a fost inclus, ca urmare a faptului că nu mai este europarlamentar. 

Adina Vălean (PNL, PPE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 391 în clasamentul rapoartelor - 0, pe 384 în cel al proiectelor de aviz - 0 și pe 631 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal. Se află pe locul 36 în clasamentul celor mai influenți europarlamentari, conform VoteWatch.

În ianuarie, Vălean a devenit primul europarlamentar român ales președinte al unei Comisii, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Potrivit site-ului PE, Adina Vălean a fost raportor la propunerea de Directivă a PE și a Consiliului de modificare a Directivei 2011/65/UE privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice. 

Vălean a fost raportor și la o recomandare referitoare la un proiect de decizie a Consiliului.  

De asemenea, a fost raportor pentru un aviz al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară  destinat Comisiei pentru bugete  referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018.

Siegfried Mureșan (PMP, PPE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017) se află pe locul 40 în clasamentul rapoartelor - 4, pe 104 în cel al proiectelor de aviz - 2, și pe 195 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal. Se află pe locul 49 în clasamentul celor mai influenți europarlamentari, conform VoteWatch.

Mureșan a fost desemnat de PE să negocieze Proiectul de Buget al UE din 2018.

”În sesiunea trecută, mi-am dedicat cea mai mare parte a timpului acestui proiect pentru ca cele trei mari priorități pe care mi le-am asumat ca negociator-șef pe buget - creșterea economică, locurile de muncă și siguranța cetățeanului - să primească mai mulți bani anul viitor. Iar până acum am obținut rezultatele dorite”, a declarat Mureșan pentru EurActiv.ro.

De asemenea, Grupul PPE l-a desemnat pe Siegfried Mureșan raportor asupra unui buget suplimentar pentru zona euro, menit să consolideze competitivitatea Uniunii Europene:

 

”Consider esențial ca acest buget să fie deschis pentru toate statele membre ale UE, adică și pentru cele care nu sunt încă membre ale zonei euro, dar care au obligația de a adopta moneda unică, precum România. Și aceste state trebuie să primească drepturi complete de participare, să contribuie și să beneficieze financiar și să facă parte din guvernanța zonei euro pentru a fi pe deplin pregătite la momentul aderării”.

În sesiunea care începe luni, Mureșan va fi ocupat cu negocierile finale privind adoptarea Bugetului UE pentru anul 2018.

Referitor la viitorul UE, Mureșan susține o mai mare integrare economică și monetară și o mai bună cooperare și integrare în ceea ce privește apărarea și securitatea la nivel european.

”La fel de importante în perioada următoare sunt negocierile privind Brexit-ul și viitorul bugetului multianual al UE post-2020 (...) E esențial să nu avem un buget mai mic după Brexit. Doar așa vom putea sprijini în continuare politicile și proiectele care asigură dezvoltarea economiilor europene” susține Mureșan.

Monica Macovei (independentă, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 40 în clasamentul rapoartelor - 4, pe 2 în cel al proiectelor de aviz - 15 și pe 362 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

În sesiunea plenară anterioară, Macovei a fost raportor al PE în privința adoptării noului Regulament Schengen pentru întărirea graniței externe a UE.

 

”Am introdus România (și Bulgaria) în toate modificările, ceea ce înseamnă că și România va fi una din țările care va apăra granițele externe ale UE. Am convins Comisia și statele din Schengen că altfel România ar fi devenit o țară tampon, în care posibilii teroriști sau alți infractori din state din UE sau din afara UE vor sta până vor reuși să treacă granița Schengen, ceea ce ar fi adus un mare risc pentru țara noastră ca aceste persoane să comită la noi acte de terorism sau alte infracțiuni”,

a precizat Macovei pentru EurActiv.

De asemenea, e raportor al PE în stadiul de trialog (stadiul final de negociere cu statele membre) cu Regulamentul EURODAC, sistemul de colectare si comparare a amprentelor digitale și faciale, pentru cei din statele terțe UE care intră ilegal pe teritoriul UE sau sunt prinși stând ilegal pe teritoriul unui stat UE. 

În noua sesiune, așteaptă adoptarea finală a Regulamentului Consiliului de instituire a Biroului Procurorului European pentru investigarea de la început până la final, inclusiv trimiterea în judecată, a celor suspecți de fraudarea/furtul banilor europeni din orice stat membru.

E raportor de grup la noua Directivă Împotriva Spălării Banilor - unde are ca obiectiv major eliminarea acțiunilor la purtător în toate statele membre, pentru că ”sunt hârtii anonime, niște cecuri în alb prin care se fac tranzacții care nu apar în niciun document, nici la Registrul Comerțului”, dar dorește și ”accesul public la beneficiarii reali ai tuturor companiilor și eliminarea anonimității plăților online cu cartele preplătite”.

E raportor al PE și pentru noul Regulament al Agenției Europene EU-LISA, care se ocupă de gestionarea operațională a Sistemelor Informatice în toate statele UE și urmărește, în principal, interoperabilitatea bazelor de date.

Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 10 în clasamentul rapoartelor - 12 și pe 53 în cel al proiectelor de aviz - 3 și pe 270 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

A fost implicat în dezbateri privind normele europene în domeniul aviației civile și siguranței aeriene, dar și în discuțiile privind execuția bugetară și bugetul viitor al Uniunii Europene.

Iuliu Winkler (UDMR, PPE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 87 în clasamentul rapoartelor - 2, pe 384 în cel al proiectelor de aviz - 0 și pe 415 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

Winkler a explicat pentru EurActiv că o parte semnificativă a activității sale s-a desfășurat în Comisia de Comerț Internațional (INTA), unde, după doi ani de dezbateri, negocieri, discuții formale și informale, trialoguri între reprezentanții Comisiei, Consiliului și PE, raportul său cu privire la mineralele care provin din zonele de conflict a fost votat în martie.

 

”Scopul acestuia este ruperea legăturii dintre activitățile economice, minerit și comerțul cu staniu, tantal, tungsten și aur, denumite generic 3TG, și finanțarea conflictelor armate din veniturile care rezultă din aceste activități. Sunt mulțumit pentru faptul că raportul meu a devenit deja reper în materie de legislație europeană, oferind orientări pentru proiectul din domeniul textilelor aflat pe agenda PE, care promovează mai multă transparență și echitate în lanțurile de aprovizionare din sectorul textil și stoparea încălcării drepturilor omului, în special a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor”,

a spus el.

Eurodeputatul a fost unul dintre susținătorii Acordului economic și comercial cuprinzător UE-Canada (CETA), având convingerea că prevederile acestuia vor funcționa în beneficiul economiei europene și implicit a celei din România.

Totodată, el a pledat pentru eliminarea vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Canada, sprijinind ideea blocării ratificării acordul în caz contrar. 

Winkler a mai spus că și-a continuat demersurile și acțiunile în vederea susținerii intereselor industriei siderurgice din România, în contextul în care piața europeană suferă din cauza distorsiunilor provocate de supraproducția de oțel și produse finite din China. 

A mai fost raportor din umbră pentru raportul referitor la cel de-al doilea program de asistență macro-financiară acordată R. Moldova, opunându-se ideii ”intens vehiculate în PE de blocare a ajutorului financiar către Republica Moldova”, a explicat el, adăugând că, pe de altă parte, a fost în favoarea unui sistem mai strict de condiționalități.   

Alte activități: raportor din umbră al Grupului PPE pentru avizul referitor la uleiul de palmier și defrișarea pădurilor tropicale, promovarea în Comisia INTA a intereselor IMM-urilor europene în comerțul global, salvgardarea intereselor industriilor europene în fața competiției globale acerbe și o repartizare mai echitabilă a câștigurilor din comerțul internațional în beneficiul cetățenilor europeni.

Winkler mai spune că este un susținător al inițiativelor europene legate de sprijinirea tinerilor.

În ceea ce privește planurile de viitor, Winkler pune accentul pe discuțiile privind viitorul UE în formatul 27, care ”vor schița perspectivele economice și financiare ale UE și, cu siguranță, vor marca dezbaterile pe marginea viitorului cadru financiar multianual după 2020”.

Eurodeputatul promite că va acționa în vederea păstrării filosofiei care stă la baza PAC. 

De asemenea, va continua să susțină sectorul IMM european și interesele industriei românești în contextul european. 

Winkler se gândește de pe acum și la cum va contribui ”la realizarea unei președinții de succes a României în fruntea Consiliului UE”.

Alte activități în perioada următoare: 

  • susținerea raportului intermediar aflat pe agendă cu privire la aderarea UE la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. 
  • va face parte din delegația PE care va participa la cea de-a 11-a Conferință Ministerială a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
  • sprijinirea campaniei dedicate Inițiativei Cetățenești Europene (ICE)  ”Minority Safepack”, inițiată de Uniunea Federală a Naționalităților Europene (FUEN), având ca principali susținători mai multe organizații ale minorităților naționale și lingvistice din state membre ale UE, printre care UDMR. 

Ramona Mănescu (PNL, PPE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 40 în clasamentul rapoartelor - 4, pe 104 în cel al proiectelor de aviz - 2 și pe 650 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

A solicitat PPE să fie raportoare pentru două documente: unul referitor la înființarea Agenției pentru Azil a Uniunii Europene și unul referitor la reforma Regulamentului privind procedura de Azil, în calitate de membră a Comisiei pentru afaceri externe (AFET), întrucât ”ambele sunt de impact pentru România”, spune Ramona Mănescu.

Ea a adăugat că urmărește și în ce măsură mecanismele de răspuns la nivelul UE sunt adecvate noilor amenințări din zona războiului hibrid și atacurilor cibernetice. 

De asemenea, europarlamentarul român a fost implicat, ca membru al Comisiei AFET, în rapoartele referitoare la Acordurile cu Turkmenistan și Liban, rapoarte care ”par mai puțin spectaculoase, dar atât pentru Uniunea Europeană cât și pentru țările în cauză sunt foarte importante”

Pe viitor, Mănescu intenționează să se implice în mai multe proiecte europene care ar avea un impact semnificativ și în România.

Politica de Securitate și Apărare Comună a UE este într-un proces complex de reformă, având în vedere presiunea enorma care vine din partea noilor amenințări, ”atât cele cibernetice cât și cele de tipul războiului hibrid care se suprapun peste conflictele mai noi sau mai vechi din vecinătățile” Uniunii, spune Mănescu, menționând că noile amenințări vizează inclusiv țara noastră.

Gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) este un proiect de interes pentru toată regiunea Mării Negre, dar acesta ”riscă să nu-și atingă obiectivele prestabilite în urma schimbărilor de poziție ale operatorului maghiar de transport al gazelor FGSZ dar și anunțului făcut de către Ministerul Ungar al Afacerilor Externe referitor la acordul semnat de ministrul ungar Péter Szijjártó cu compania rusească Gazprom, cu privire la construcția unei conducte de gaz ce pare a fi o concurență rusească la proiectul european”, mai spune Mănescu.

În România însă, Ramona Mănescu este implicată într-un scandal legat de mafia retrocedărilor, în urma unui articol publicat de Rise Project.

La sfârșitul lunii trecute, ea a demisionat din PNL și ar fi în negocieri pentru înscrierea în ALDE.

Renate Weber (independent, ALDE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 190 în clasamentul rapoartelor - 1, pe 384 în cel al proiectelor de aviz - 0 și pe 610 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

A plecat din PPE și a revenit la ALDE - fapt ce a dus la excluderea sa din PNL.

E vicepreședinta Comisiei de ocupare a forței de muncă și afaceri sociale, unde, dincolo de rapoartele la care a fost shadow raportor din partea grupului ALDE, a avut de-a face cu câteva teme pe care le-a considerat de maximă importanță, în special cele referitoare la lucrătorii români care muncesc acasă sau în alte state membre ale UE: 

  • ”E vorba, în primul rând de revizuirea Directivei privind lucrătorii detașați. M-am implicat  mult în aceste dezbateri pentru că forma propunerii legislative venite de la Comisia Europeană dezavantajează foarte mult companiile mici românești și pe angajații acestora. Iar forma raportului din Parlamentul European este încă și mai rea”, a explicat, pentru EurActiv, Renate Weber.
  • a depus și susținut amendanente, a participat la numeroase acțiuni organizate în PE, a scris pe tema asta și a acordat mai multe interviuri, la BBC, la France 24, la mai multe radiouri locale franceze, germane, ”explicând de fiecare dată în ce constă nedreptatea acestei revizuiri, diferența dintre lucrătorii detașați și cei care muncesc în virtutea libertății de pe piața muncii, consecințele negative ale acestei revizuiri în forma actuală asupra companiilor mici din România”.
Acest subiect nu s-a încheiat, dezbaterile urmând să continue și în sesiunea care începe pe 11 septembrie. 
  • o altă temă căruia europarlamentarul ALDE i-a acordat atenție este situația transportatorilor care tranzitează diferite state membre ale UE și unde în ultimii doi-trei ani au apărut condiții și restricții legislative ”care, practic, scot total din competiție micii transportatori români”.
  • un alt subiect de care e ”foarte atașată este cea privind viitorul roboticii și al inteligenței artificiale și efctele acestora asupra pieței muncii”, temă de multe ori ignorată, ”dar consecințele deja se văd, iar în zece ani ar putea schimba fundamental piața muncii la nivel mondial”. 
  • revizuirea Directivei privind substanțele cancerigene și mutagene a fost o altă temă de care Renate Wener s-a ocupat foarte mult:

”Sănătatea lucrătorilor trebuie să fie prioritatea numărul unu, astfel că reglementarea nivelului acestor substanțe este de maximă importanță. În același timp însă, a fost foarte important pentru mine să fim suficient de raționali, astfel încât să nu facem imposibilă activitatea întreprinderilor familiale, sau ale celor mici și chiar pot spune că am determinat o schimbare completă de atitudine în favoarea micilor întreprinzători din industria forestieră”.

  • Weber a fost implicată în discuțiile care au precedat începerea negocierilor pe Brexit, mai exact în cele referitoare la situația cetățenilor europeni din Marea Britanie, co-prezidând cea mai mare dezbatere organizată în Parlament de trei comisii: LIBE, EMPL și PETI. 
În ceea ce privește sesiunea următoare, Renate Weber spune că va continua dezbaterile privind lucrătorii detașați, precum și cele privind situația transportatorilor care tranzitează unele state membre UE. 

Un alt subiect în care se va implica e cel referitor la Directiva privind echilibrul între muncă și viață: ”Este un subiect pe care l-am negociat în numele grupului ALDE când a fost adoptat un raport nelegislativ. În sesiunea care urmează vom avea negocieri pe marginea propunerii legislative primite de la Comisia Europeană”. 

Daciana Sârbu (PSD, S&D). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 391 în clasamentul rapoartelor - 0, pe 199 în cel al proiectelor de aviz - 1 și pe 594 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

A avut, în sesiunea din iulie, o intervenție în plen legată de forumul la nivel înalt pentru dezvoltare durabilă. De asemenea, a participat la o dezbatere privind rolul turismului legat de pescuit, în cadrul căreia a atras atenția asupra situației pescarilor din Delta Dunării.

Daciana Sârbu pledează garantarea drepturilor românilor în Marea Britanie și după Brexit, apreciind că România trebuie sa aibă o poziție fermă în cadrul negocierilor pentru viitorul Uniunii.

La capitolul proiecte recente, eurodeputatul a precizat, pentru EurActiv, că a fost co-autoarea unei rezoluții adoptate de plenul forului european, prin care a cerut CE limitarea obligatorie a grăsimilor trans din alimentele procesate.

 

”Grăsimile trans se găsesc in componenta multor produse, fiind astfel incluse in mod uzual in dieta zilnica a unui număr mare de oameni, deși, consumate in exces, ele reprezintă un factor de risc pentru bolile de inimă. E clar că avem nevoie de legislație care să protejeze oamenii de acest pericol, mai ales că există precedentul unor state care au impus astfel de limitări, cu rezultate foarte bune”,

a explicat ea.

Un alt proiect, pe care îl consideră ”foarte important” în activitatea sa e cel referitor la reducerea expunerii copiilor față de promovarea alimentelor nesănătoase.

Totodată, a fost reprezentanta Grupului S&D în procesul de revizuire a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale, la care Comisia ENVI a contribuit printr-un aviz, iar amendamentele sale prin care cerea reguli mai ferme de protejare a copiilor de publicitatea la aceste alimente au fost susținute prin vot de majoritatea colegilor din comisie.

A mai fost raportor din umbra al Grupului S&D în Comisia ENVI pe tema regulamentului privind clonarea, precum și raportor pentru avizul Comisiei AGRI referitor la alimentele noi.

Un alt raport de care s-a ocupat ca reprezentant al grupului său politic s-a referit la programul ”Europa pentru cetățeni”.

Cunoscută pentru interesul față de un stil de viață sănătos, Daciana Sârbu a explicat că, în paralel cu activitățile din dosarele din comisii, și-a continuat eforturile privind promovarea alimentației sănătoase:

 

”Prin luări de poziție în plenul de la Strasbourg, dar si prin mesajele susținute la diverse evenimente la care am participat, am susținut direcțiile în care cred că trebuie acționat, la nivel european, pentru combaterea obezității în rândul copiilor – în special educația nutrițională. Dublul standard în calitatea produselor alimentare, cu diferențe în Est față de Vestul Europei, este un subiect care m-a interesat în mod special pe parcursul ultimului an, fiindcă reprezintă o preocupare pentru mulți români. Am adus tema în atenția Consiliului, printr-o interpelare adresată împreună cu un coleg ceh, și am organizat o dezbatere la Bruxelles pe acest subiect, în luna aprilie, reunind reprezentanți din partea Comisiei, din partea mai multor state afectate de această problemă, dar și din zona producătorilor”.

În sesiunea viitoare, în calitate de raportor, Sârbu lucrează deja la dosarul privind Punerea în aplicare a celui de-al 7-lea Program de Acțiune pentru Mediu.

De asemenea, va găzdui două conferințe la Bruxelles, în lunile următoare - una referitoare la nutriția în rândul bolnavilor de cancer și una referitoare la accesul la hrană sănătoasă in rândul familiilor cu venituri reduse.

Pentru ultima parte a anului, europarlamentarul PSD pregătește o dezbatere dedicată temei risipei alimentare. 

În cadrul Comisiei de Agricultură, prioritatea sa este raportul privind mierea, la care lucrează în prezent și pe care îl consideră extrem de relevant, inclusiv din perspectiva României. 

Daniel Buda (PNL, PPE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 391 în clasamentul rapoartelor - 0, pe 199 în cel al proiectelor de aviz - 1 și pe 179 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

Eurodeputatul PPE s-a concentrat mai mult pe campanii: "Am inițiat o serie de campanii publice, printre care aș dori să amintesc Campania Asociază-te! Doar așa vei deveni mai puternic!, ce a avut ca scop încurajarea fermierilor români de a se asocia în diferite forme asociative în vederea atragerii mai multor fonduri europene, dar totodată și pentru a facilita accesul pe piețele de desfacere. Stop discriminării românilor din străinătate! este o altă campanie pe care am inițiat-o și prin intermediul căreia am solicitat luări de poziție publică a liderilor naționali și europeni cu privire la încălcările drepturilor românilor din diaspora", a declarat acesta pentru EurActiv.

 

"Totodată, am promovat în mediul online poveștile de succes ale românilor care fac cinste țării noastre peste hotare. O altă campanie extrem de importantă pe care am demarat-o a fost cea intitulată Fondurile europene, șansa agriculturii românești!. Această campania a fost una de încurajare a fermierilor români de a accesa fonduri europene în agricultură, astfel încât aceștia să devină mai competitivi pe piața românească și pe cea europeană. De asemenea, am continuat campania Mănânci produse românești, mănânci sănătos!, o campanie cu tradiție prin care ma urmărit să încurajez consumul de produse sănătoase românești",

a continuat europarlamentarul.

Activitatea sa din PE a constat și în adresarea a 510 întrebări Comisiei Europene pe teme care surprind problemele cu care se confruntă România cum ar fi: cuantumul scăzut al subvențiilor pentru fermieri, simplificarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene, efectele secetei asupra agriculturii, lipsa sistemelor de irigații, scăderea producției de grâu, dar și în inițierea unui raport referitor la Creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene.

Pentru noua sesiunea parlamentară mai are pregătite trei întrebări pentru Comisia Europeană cu privire la îngrădirea drepturilor turiștilor români care au fost blocați pe aeroportul din Lisabona, blocarea inexplicabilă a pieței israeliene de ovine și bovine românești, precum și situația cheltuielile din România aferente educației care sunt extrem de reduse în raport cu cele din statele europene și a depus, din proprie inițiativă, o serie de rapoarte la nivelul Comisiilor AGRI, JURI, REGI, al căror membru este, care se vor vota în luna septembrie.

"De asemenea, am fost desemnat din partea Grupului PPE raportor pentru aviz al proiectului privind adaptarea la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea UE a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control", a ținut Buda să precizeze, subliiind că, desigur, campaniile pe care le-a inițiat în sesiunea anterioară vor fi continuate și în actuala perioadă.

Norica Nicolai (ALDE România, ALDE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 60 în clasamentul rapoartelor - 3, pe 199 în cel al proiectelor de aviz - 1 și pe 157 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

În sesiunea 2016-2017, Nicolai a fost raportoare principală pe Acordul de parteneriat dintre UE și Azerbaidjan.

 ”Am vizat în cadrul negocierilor purtate interesele de securitate energetică ale UE, iar proiectele din acest domeniu pot deveni oportunități economice ale României, care poate servi ca țară de tranzit. Prin participarea la programele Uniunii, Azerbaidjan vizează un plus de expertiză în domeniul educațional, social, care sunt bazele unei democrații sănătoase, cum ne-o dorim cu toții pentru statele partenere”, spune Norica Nicolai.

De asemenea, europarlamentarul român a participat, în calitate de raportoare din umbră, la dezbaterea privind o strategie spațială pentru Europa:

 

”Din punct de vedere al pescuitului, strategia spațială a UE și capacitatea spațială a statelor membre este importantă prin prisma controlului, monitorizării vaselor și în cadrul acțiunilor de căutare și salvare. De asemenea, sateliții pot fi folosiți pentru a monitoriza starea și evoluția stocurilor și a mediului, ceea ce va ajuta la o gestionare mai bună, la o modernizare a acestui domeniu. În ceea ce înseamnă securitatea și apărarea UE în cadrul strategiei spațiale, aceasta va fi reglementată din punctul de vedere al independenței tehnologice a statelor membre, din punctul de vedere al capacității de monitorizare a frontierelor și al coordonării militare atunci când acest lucru este necesar”.

”Raportul privind paza europeană de frontieră și de coastă, pe care l-am coordonat din calitatea de raportoare din umbră, este un subiect de actualitate și vidul legislativ din acest domeniu a dus deja la situații tragice în ceea ce privește gestionarea fluxului migrațional din zonele de coastă europene”, mai spune Nicolai.

A fost raportor alternativ și la raportul privind uniformizarea controalelor în domeniul pescuitului în Europa. 

A fost implicată și în organizarea unor conferințe pe teme medicale legate de hemofilie și infertilitate.

Pentru sesiunea care începe, așteaptă dezbateri aprinse pe tema Brexit, în toate comisiile de specialitate, dar are și planuri legate de Comisia de pescuit, în care este membru: ”Întrucât Comisia Europeană a hotărât să facă o evaluare privind starea pescuitului recreativ în statele membre, voi începe în cel mai scurt timp, când rezultatele acestei evaluări vor fi publice, să lucrez, în calitate de raportor principal, la un raport privind acest tip de pescuit în UE. Ne dorim să reglementăm cât mai corect sectorul pescuitului recreativ, dar și să avem mai multe date cu privire la impactul social-economic și de mediu al acestei activități”.

”Menționez că am o legătură continuă cu asociațiile de pescari din România, sprijin un dialog constructiv între autoritățile locale implicate în accesarea de fonduri europene și autoritățile de la București și Bruxelles, cu scopul schimbului de informații, de proiecte, de idei, cu scopul dezvoltării zonelor rurale, periferice și mai ales a zonei Deltei Dunării”, a adăugat Norica Nicolai.

Viorica Dăncilă (PSD, S&D). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 391 în clasamentul rapoartelor - 0, pe 6 în cel al proiectelor de aviz - 9 și pe 709 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

Dăncilă s-a concentrat, în prima parte a anului, pe elaborarea rapoartelor în comisiile de Agricultură și dezvoltare rurală, Drepturile femeii și egalitate de gen, Dezvoltare regională, din care face parte.

"Dacă ar fi să realizez un bilanț în cifre al activității de europarlamentar, pot spune că în prima parte a anului 2017 am depus 476 de amendamente la rapoartele dezbătute și adoptate în comisiile în care activez, am adresat 33 de interpelări către Comisia Europeană și Consiliu și am inițiat 3 propuneri de rezoluție. În aceeași perioadă am susținut 21 intervenții în plenul Parlamentului European și 102 explicații de vot", spune Dăncilă.

Totodată, Dăncilă a fost raportor din partea grupului S&D pentru două avize: cel pentru legislația privind înființarea întreprinderii comune pentru bioindustrii și cel referitor la sistemele penitenciare și condițiile din închisori.

Pentru noua sesiune europarlamentară, Dăncilă a început demersul pentru întocmirea raportului de inițiativă din Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, referitor la strategia Uniunii Europene în lupta împotriva cancerului la femei, dar și pentru cel referitor la regiunile rămase în urmă.

Europarlamentarul are în vedere organizarea unei dezbateri în plenul PE, care să aducă în atenție concluziile vizitei pe care Dăncilă a făcut-o la Ragusa, Sicilia, pentru a verifica cazul muncitoarelor românce ce suferă abuzuri din partea angajatorilor la fermele din sudul Italiei, precum și măsurile și soluțiile ce trebuie aplicate pentru a pune capăt acelor probleme, pentru a proteja victimele și a preveni asemenea situații pe viitor.

În același context, privind drepturile femeii, deputatul și-a propus și organizarea unei dezbateri în Parlamentul European referitoare la Strategia UE privind lupta împotriva tipurilor de cancer care afectează femeile.

 

"Îmi propun ca, în perioada următoare, să sprijin obiectivul României de relocare a Agenției Europene pentru Medicamente la București – mi-am planificat discuții cu colegii din alte state membre, pentru a le explica oportunitățile oferite de România și mi-aș dori ca acest efort inițiat de Guvern să fie susținut de toți românii din instituțiile europene, pentru că împreună să reușim să creăm o imagine bună țării noastre",

 

mai spune Dăncilă.

De asemenea, privind Politica Agricolă Comună, eurodeputatul spune că are planificate discuții cu specialiști în acest domeniu, atât despre perspectivele PAC, dar și viitorul politicii de coeziune:

 

"Sunt preocupată de finalizarea proiectului de raport (din Comisia de Agricultură) referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile integrate referitoare la ferme. Este un subiect de interes fiindcă se referă la nevoia de a avea o imagine cât mai clară asupra realității din agricultură atunci când sunt elaborate propuneri sau soluții – respectiv de a avea statistici corecte pentru sectorul agricol, cum ar fi cele care privesc structură de gen a sectorului și a forței de muncă sau depopularea rurală. Lucrez totodată și la întocmirea avizului Comisiei pentru dezvoltare regională pe temă rolului regiunilor și orașelor din UE în punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice",

spune Dăncilă.

Sorin Moisă (PSD, S&D). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 190 în clasamentul rapoartelor - 1, pe 104 în cel al proiectelor de aviz - 2 și pe 501 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

A fost raportor al Grupului S&D pentru dosarul negocierilor cu Canada care s-au soldat cu acordul CETA. În urma semnării, România a obținut eliminarea vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Canada.

În plus, CETA aduce multe avantaje economiei românești, spune Moisă, în domenii precum construcția de mașini, construcții navale, textile, încălțăminte, ceramică, prestări de servicii, produse agricole.

De asemenea, Moisă remarcă - într-un răspuns pentru EurActiv - ca momente importante ale activității sale din PE voturile din 4 iulie asupra pachetului de 100 de milioane de euro de asistență macro-financiară acordată R. Moldova (un dosar în care a fost Raportor al PE) și asupra concesiilor comerciale autonome acordate de UE Ucrainei, ”care au exclus, printr-un amendament conceput și susținut împreuna cu (Iuliu) Winkler, sectorul ureei, pentru a proteja industria românească de îngrășăminte (de exemplu, Azomureș)”.

În sesiunea viitoare, Moisă e raportor PE pentru negocierea modernizării Acordului de liber schimb cu Mexic, dar e implicat și în negocierea altor acorduri comerciale.

Printre temele importante care se vor discuta în această toamnă în PE se numără, evident, Brexit și Europa cu două viteze, dar și ”arhitectura viitoare a tratatelor de comerț internațional ale UE, regimul de screening al investițiilor străine în UE, evitarea unui război comercial în relațiile trans-Atlantice sau rezolvarea chestiunii toxice a lucrărilor detașați”.

Claudia Țapardel (PSD, S&D). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 391 în clasamentul rapoartelor - 0, pe 199 în cel al proiectelor de aviz - 1 și pe 81 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

Unul dintre cei mai tineri europarlamentari români ne-a explicat că prioritățile sale de lucru au urmărit creșterea calității vieții cetățenilor europeni, în general, și a românilor în mod special, având ca obiective îmbunătățirea legislației europene care vizează dezvoltarea conectivității și infrastructurii din țările din Europa Centrală și de Est, elaborarea unei strategii europene de dezvoltare și promovare a turismului european, reglementarea drepturilor muncii în sectorul transporturilor; și reducerea șomajului, mai ales în rândul tinerilor.

Două rapoarte la care a lucrat în Comisia pentru Transport și Turism sunt cele care tratează Economia Colaborativă și Promovarea Conectivității la Internet în Comunitățile Locale din Europa (Wifi4EU).

”În calitate de raportor pentru inițiativa Wifi4EU, am dorit și am obținut ca propunerea de a introduce internet gratuit în spații publice să fie extinsă și asupra serviciilor de transport public precum și asupra obiectivelor turistice din Uniunea Europeană”, a precizat, pentru EurActiv, Claudia Țapardel.

În ceea ce privește drepturile de muncă și promovarea unui sistem de transport sustenabil, europarlamentarul spune că a lucrat mai bine de un an la Raportul privind Recunoașterea calificărilor profesionale în sectorul navigației interne în calitate de raportor al Grupului socialiștilor și democraților:

”Obiectivul principal pe care l-am urmărit în cadrul acestui dosar a fost crearea unui sistem unitar de pregătire și evaluare a personalului din sectorul căilor navigabile interne, dar și crearea condițiilor pentru a atrage cât mai mulți tineri în acest sector extrem de important pentru țările riverane Dunării. Textul final al Directivei va aduce îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește aspectele sociale și recunoașterea pregătirii angajaților în toate statele Uniunii”.

În Comisia pentru Afaceri Constituționale, activitatea sa s-a concentrat pe dosarul privind Monitorizarea aplicării legislației UE, pentru care a fost raportor din umbră. Totodată, a urmărit îndeaproape evoluțiile dosarelor ce țin de Finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene și a participat activ la dezbaterile legate de implicațiile Brexit care au avut loc în această comisie.

În calitate de Co-Președinte al Intergrupului pentru Dezvoltarea Turismului și a Patrimoniului Cultural din PE, a organizat o serie de evenimente la nivel înalt cu participarea experților și reprezentanților industriei, a statelor membre, a Comisiei Europene și membrilor PE, cu scopul de a convinge factorii de decizie să acorde o mai mare importanță turismului european.

Alte activități: 

  • în parteneriat cu Organizația Mondială a Turismului a organizat la Madrid conferința „Connecting Europe through Innovation”.
  • a primit sprijinul oficial al Comisiei pentru demersul său de a promova turismul și patrimoniul cultural la nivel european prin declararea anului 2018 ca Anul European al Patrimoniul Cultural:

”Pentru a valorifica Anul european al patrimoniului cultural 2018, am depus un proiect pilot care își propune să prezinte și să promoveze diversitatea și bogăția patrimoniului european și a manifestărilor culturale (situri ale patrimoniului mondial UNESCO, festivaluri de muzică și de mâncare, folclor și spiritualitate)”.

  • Țapardel și-a propus să sprijine turismul românesc prin acest proiect implementat cu fonduri europene, acțiunile sale urmând să includă și ”promovarea unor locuri mai puțin cunoscute, dar la fel de interesante, cu scopul final de a diversifica destinațiile europene, de a crea noi produse turistice și de a sprijini regiunile mai puțin dezvoltate”.
Planuri pentru viitoarea sesiune 

În sesiunea parlamentară 2017-2018 în Comisia pentru Transport și Turism va lucra la îmbunătățirea diferitelor aspecte ale Pachetului Rutier „Europa în Mișcare”.

Din acest pachet de măsuri, europarlamentarului român îi revine un raport referitor la Propunerea de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, care privește anumite dispoziții referitoare la taxarea vehiculelor.

De asemenea, afirmă că va colabora cu colegii săi din țările central-estice pentru a se asigura că propunerile Comisiei privind reducerea timpului pentru cabotaj, precum și includerea transportului în sfera de aplicare a Directivei privind Detașarea Lucrătorilor ”nu vor afecta buna funcționare a pieței de transport și nu vor pune în dificultate companiile noastre”.

”În Comisia pentru Afaceri Constituționale, negocierile cu Marea Britanie și consecințele Brexit vor fi în prim-planul dezbaterilor în această sesiune parlamentară. În plus, acestei comisii îi revine și responsabilitatea de a consolida dimensiunea democratică a alegerilor europene. Vom face acest lucru prin revizuirea Regulamentului 1141/2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, care mi se pare de o importanță majoră în contextul viitoarelor alegeri europene”, spune europarlamentarul.

De asemenea, în perioada 2017-2018, va continua să promoveze turismul, care va ocupa un loc și mai important în activitatea sa:

 

”Turismul a fost pentru mine o prioritate încă de la începutul mandatului, iar în următoarele luni vor organiza o serie de evenimente pentru a aduce laolaltă principalii actori implicați în dezvoltarea sectorul de turism la nivel european”.

Va organiza la Bruxelles cea de-a doua ediție a evenimentului ”Danube Transport Days”, scopul evenimentului fiind de a evidenția potențialul dezvoltării transporturilor pe Dunăre și pentru a stabili un dialog între sectorul privat, autoritățile naționale și instituțiile europene.

În octombrie va fi gazda conferinței ”Viitorul politicii de coeziune după anul 2020: Rolul administrației publice locale din țările Europei Centrale și de Est în creșterea gradului de coeziune economico-socială la nivel regional”.

Maria Grapini (Partidul Puterii Umaniste, ALDE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 60 în clasamentul rapoartelor - 3, pe 199 în cel al proiectelor de aviz - 1 și pe 136 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

Ea a precizat pentru EurActiv că a fost raportor pe 4 rapoarte și raportor alternativ pe alte 11, în comisiile IMCO, TRAN și LIBE, iar cea mai mare reușită cu care se laudă este că a reușit să propună, pentru bugetul 2018, mai multe proiecte pilot de susținere a IMM-urilor.

În noua sesiune, eurodeputatul spune că va "continua să depună amendamente pentru cele 19 rapoarte care au termen până la sfârșitul anului, din partea celor trei comisii din care face parte". 

"Subiecte importante pentru România, cum ar fi directiva pentru detașarea lucrătorilor, calificarea șoferilor, migrația, noul sistem informatic și de intrări-ieșiri în spațiul Schengen", sunt, de asemenea, printre prioritățile lui Grapini. 

"În decembrie voi sprijini Asociația Surzilor din România pentru a participa la Bruxelles la Conferința Europeană pentru Persoanele cu Dizabilități", mai precizează europarlamentarul. 

Tot în ceea ce privește România, Grapini spune că este foarte importantă modificarea Directivei Detașării Lucrătorilor, "astfel încât să nu dezechilibrăm companiile românești" și "să luptăm toți să susținem proiectul privind mutarea Agenției Medicamentului din Marea Britanie, în România. 

Europarlamentarul este mai cunoscut opiniei publice pentru numeroase postări pe Facebook în care se strecoară greșeli de exprimare. Grapini nu e deranjată de acest lucru, pe care-l pune și seama oboselii.

”Când ați găsit dumneavoastră greșeli? (...) Toată viața mea mi-am construit cariera uitându-mă la lucruri fundamentale și la fondul problemei. Știți câte ore am dormit eu azi-noapte? Două ore și jumătate. La ora două am ajuns acasă. De dimineață m-am trezit la cinci și am plecat la aeroport. Dacă verificați, o să vedeți că am postat la cinci și jumătate. Credeți că e important că am pus sau nu am pus virgula și că am bătut tasta alături sau e important mesajul pe care îl dai? Știți la câți ziariști am găsit eu postări greșite? Eu nu mă apuc să le scriu. Și zilele trecute am găsit. Și greșeli gramaticale, nu că i-a fugit tasta, dar nu mă apuc să scriu”, a declarat Grapini, pe 1 aprilie 2016, potrivit Adevărul.ro.

Andi Cristea (PSD, S&D). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 391 în clasamentul rapoartelor - 0, pe 199 în cel al proiectelor de aviz - 1 și pe 599 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

Activitatea eurodeputatului S&D Andi Cristea (vicepreședinte al Comisiei pentru Politică Externă și președinte al Delegației Parlamentului European pentru Republică Moldova) a fost împărțită de două paliere, unul dimplomatic, și unul tehnic.

Pe partea diplomatică, acesta a condus lucrările celor două Comitete parlamentare de asociere UE-R Moldova–în decembrie 2016 la Strasbourg, în luna mai la Chișinău.

În ceea ce privește palierul tehnic, legislativ, a fost raportor al Parlamentului pe o serie de dosare, în AFET (Comisia pentru Afaceri Externe), dar și în subcomisia DROI.

Prioritățile sale, în noua sesiune europarlamentară, vor fi aceleași, a precizat Cristea pentru EurActiv:

 

"Republica Moldova, păstrarea angajamentului European pentru vecinătatea estică a Uniunii, continuarea responsabilităților instituțională că vicepreședinte al AFET. În detalii tehnice, urmează o nouă întâlnire a Comitetului Parlamentar de Asociere UE-R Moldova pe care o voi prezida, la Bruxelles, în luna octombrie a acestui an. Urmează summitul Parteneriatului Estic la Bruxelles (24 noiembrie). De asemenea, o nouă evaluare privind implementarea Strategiei Globale UE. Un nou ambasador preia șefia delegației UE de la Chișinău – trebuie menționată întâlnirea anuală a diplomației europene în format lărgit cu conducerea comisiei AFET (29 august)”.

De asemenea, el a menționat că urmează un follow-up interinstituțional pe marginea modificărilor la sistemul electoral din R. Moldova, precum și rapoartele Parlamentului European de Implementare a Acordului Asociere cu Georgia, Moldova și Ucraina.

Printre elementele sale de interes în mod particular se află decizia SEAE și a DG NEAR cu privire la plată efectivă a primei tranșe din asistentă macrofinanciara către R. Moldova având în vedere conditionalitatile și modificarea sistemului electoral, raportul Parlamentului European cu privire la stadiul implementării Acordului de Asociere de către Chișinău, implementarea Strategiei Globale a UE și impactul ei asupra Politicii de Vecinătate, summitul Parteneriatului Estic. 

Doru Frunzulică (PSD, S&D). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 190 în clasamentul rapoartelor - 1, pe 18 în cel al proiectelor de aviz - 6 și pe 128 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

A fost raportor al grupului S&D în Comisia pentru Dezvoltare (DEVE), al propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul European pentru Dezvoltare Durabilă (FEDD) și de instituire a Garanției FEDD și a Fondului de garantare FEDD 15 și în Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) pentru opinia referitoare la funcționarea francizelor în sectorul comerțului cu amănuntul (Functioning of franchising in the retail sector).

De asemenea, a fost raportor din umbră pentru raportul Comisiei pentru Afaceri Externe referitore la societățile de securitate private și a lucrat la opinia privind gestionarea sustenabilă a flotelor de pescuit externe, la cea privind planul de acțiune al UE în materie de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră, la opinia privind opțiunile UE pentru îmbunătățirea accesului la medicamente, precum și la opiniile Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON) referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Bancare Europene aferent exercițiului financiar 2015 și descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale aferent exercițiului financiar 2015.

Totodată, Frunzulică spune că a luat parte și la opinia Comisiei pentru dezvoltare (DEVE) referitoare la activitățile financiare ale Băncii Europene de Investiții, precum și la opinia referitoare la propunerea Parlamentului European și Consiliului de modificare a Regulamentului CE privind constituirea Fondului de garantare pentru acțiuni externe și opinia referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei Parlamentului European și a Consiliului de acordare a unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din operațiuni de finanțare care sprijină proiecte de investiții în afara Uniunii.

 

"Am fost nominalizat în Comisia pentru Afaceri Externe raportor din umbra pentru raportul privind Acordul de cooperare privind parteneriatul și dezvoltarea între U.E. și Afghanistan, (EU - Afghanistan Cooperation Agreement on Partenership and Development). Prin acest acord, părțile vizează combaterea în comun a problemelor globale, precum: securitatea nucleară, neproliferarea și schimbările climatice, creând un cadru prielnic pentru dezvoltarea unor relații reciproc avantajoase în domeniile economice și politice",

 

spune eurodeputatul.

”În luna septembrie, voi lua parte la o delegație a Comisiei pentru Dezvoltare în Honduras, al cărei obiectiv se articulează pe tematici precum: drepturile omului, reziliența la schimbările climatice, protecția și educația minorilor și statul de drept. Cu ocazia Lunii Europene a Securității Cibernetice (European Cyber security Month), pe 10 octombrie, va avea loc conferința «How to fight Cyber Risk: The role of insurance in building cyber resilience & tackling cybercrime», aceasta fiind singurul eveniment organizat la PE în cadrul campaniei de conștientizare a securității informatice. Un alt eveniment important este conferința "The Youth Contribution to Middle East Development, Progress and Stability”, care va avea loc pe 17 octombrie la PE”, mai completează acesta.

Csaba Sogor (UDMR, PPE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 190 în clasamentul rapoartelor - 1, pe 104 în cel al proiectelor de aviz - 2 și pe 182 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

A fost raportor pentru un aviz referitor la tema ”Către un nou cadru pentru schimburile comerciale între Uniunea Europeană și Turcia și modernizarea uniunii vamale”.

În rest, se remarcă prin numeroase luări de cuvânt în plen și prin prezența semnăturii sale pe mai multe proiecte de rezoluție, alături de alți europarlamentari, preferând subiectele legate de drepturile omului în state din afara Europei. 

Victor Boștinaru (PSD, S&D). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 391 în clasamentul rapoartelor - 0, pe 104 în cel al proiectelor de aviz - 2 și pe 283 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

Boștinaru se numără, alături de alți colegi, printre inițiatorii unor rezoluții cu privire la situația din Burundi, la situația drepturilor omului în Indonezia, la cazul jurnalistului din Azerbaidjan Afgan Mukhtarli, la situația umanitară din Yemen, la Sudanul de Sud, la Strategia UE privind Siria, la situația din Italia după cutremure și la situația altor țări din Orientul Mijlociu.

De asemenea, a adresat Comisiei întrebări cu privire la absorbția fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) în România, la acuzațiile de deturnare de fonduri europene în Ungaria și la recunoașterea perioadelor de studiu în școli în străinătate.

Theodor Stolojan (PNL, PPE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 87 în clasamentul rapoartelor - 2, pe 384 în cel al proiectelor de aviz - 0 și pe 50 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

Liderul Grupului europarlamentarilor PNL a avut mai multe luări de cuvânt în plen și a avut o întrebare parlamentară privind scoaterea din Dunăre a navelor scufundate. 

Cristian Bușoi (PNL, PPE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 190 în clasamentul rapoartelor - 1, pe 104 în cel al proiectelor de aviz - 2 și și pe 730 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

A fost raportor pentru două avize, unul referitor la schimbul de informații, sistemul de alertă timpurie și procedura de evaluare a riscurilor pentru noile substanțe psihoactive și altul conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind robotica.

A avut, în schimb, luări de cuvânt în plen și a adresat Comisiei 10 întrebări. 

Traian Ungureanu (PNL, PPE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 391 în clasamentul rapoartelor - 0, pe 199 în cel al proiectelor de aviz - 1 și pe 356 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

A fost raportor alternativ la trei proiecte de decizie și raportor alternativ la un aviz.

Ioan-Mircea Pașcu (SPD, S&D). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 87 în clasamentul rapoartelor - 2, pe 384 în cel al proiectelor de aviz - 0 și pe 615 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal. Se află pe locul 32 în clasamentul celor mai influenți europarlamentari, conform VoteWatch.

În calitate de vicepreședinte al PE, Pașcu e responsabil de Casa Istoriei Europene (împreună cu vicepreședintele Valcárcel Siso), multilingvism, serviciul de cercetare pentru deputați și bibliotecă, e membru în Grupul de lucru pentru strategia de inovare în domeniul TIC și în Comitetul artistic. Îl înlocuiește pe președinte în chestiuni legate de organismele multilaterale (securitate), inclusiv NATO, OSCE și în chestiuni legate de politica de vecinătate (Est/Euronest).

De asemenea, este implicat în dezbaterile privind politica de securitate și apărare comună și în discuțiile privind un sediu unic pentru Parlament.

Emilian Pavel (PSD, S&D). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 391 în clasamentul rapoartelor - 0, pe 199 în cel al proiectelor de aviz - 1 și pe 578 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

Este implicat în dezbaterile privind Noua agendă pentru competențe în Europa, ca raportor alternativ, și în alte discuții privind învățământul, precum programul Erasmus+.

Cristian Preda (independent, PPE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 33 în clasamentul rapoartelor - 5, pe 13 în cel al proiectelor de aviz - 7 și pe 8 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

Ca raportor, în sesiunea precedentă a prezentat un raport referitor la relațiile politice ale UE cu India, un raport referitor la abordarea încălcărilor drepturilor omului în contextul crimelor de război și crimelor împotriva umanității, inclusiv genocidul. Este implicat în dezbaterea privind relația UE cu Bosnia și Herțegovina. 

De asemenea, are mai multe luări de poziție pe tema drepturilor omului, în special în state din Asia și Africa. 

Preda este foarte activ în social media și are poziții critice cu privire la activitatea guvernului PSD-ALDE.

Laurențiu Rebega (independent, Grupul Europa Națiunilor și a Libertății). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 391 în clasamentul rapoartelor - 0, pe 199 în cel al proiectelor de aviz - 1 și pe 626 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

A intervenit în dezbaterea pe Raportul referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește comunicarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit. 

În prima parte a lui septembrie, intenționează să depună amendamente privind perspectivele și provocările pentru sectorul apicol din UE, în special în contextul semnificației acestui sector pentru România.

 

”În sesiunea plenară voi interveni în dezbaterile asupra promovării internetului în comunitățile locale. De asemenea, intenționez să am o intervenție față de discursul domnului președinte Juncker despre Starea Uniunii, dar aceasta va fi, evident, în funcție de pozițiile pe care le va prezenta domnia sa”,

a spus el pentru EurActiv.

În Comisia pentru petiții, e raportor pentru Avizul la Raportul anual referitor la situația drepturilor fundamentale în UE în 2016 și Raportor din umbră pentru un Raport referitor la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2016, precum și pentru Raportul de activitate al Comisiei pentru petiții pentru 2016.

În cadrul Comisiei pentru agricultură e raportor din umbră pentru opinia privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. 

De asemenea, e implicat în dezbaterile cu privire la dublul standard existent în domeniul agroalimentar și implementarea instrumentelor politicii de coeziune de către regiuni pentru a răspunde schimbărilor demografice.

Mircea Diaconu (independent, ALDE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 87 în clasamentul rapoartelor - 2, pe 199 în cel al proiectelor de aviz - 1 și pe 644 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

Pe lângă cele trei luări de cuvânt în plenul Parlamentului, dintre care una privind democrația și justiția din România, Diaconu a adresat și o întrebare Comisiei în legătură cu scoaterea din Dunăre a navelor scufundate și a fost raportor alternativ.

Damian Drăghici (PSD, S&D). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 190 în clasamentul rapoartelor - 1, pe 384 în cel al proiectelor de aviz - 0 și pe 689 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

În afară de o luare de cuvânt în plenul Parlamentului și de faptul că a fost, în sesiunea trecută, raportor alternativ într-un singur raport, Drăghici nu prea a avut activitate europarlamentară anul acesta, potrivit site-ului PE. 

Cătălin Ivan (S&D). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 391 în clasamentul rapoartelor - 0, pe 384 în cel al proiectelor de aviz - 0 și pe 598 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

Cu probleme în PSD, de unde a fost exclus, Ivan nu a avut o activitate prea consistentă. A fost raportor alternativ la 11 rapoarte și a semnat câteva propuneri de rezoluție. A adresat 20 de întrebări Comisiei. 

Dan Nica (PSD, S&D). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 391 în clasamentul rapoartelor - 0, pe 199 în cel al proiectelor de aviz - 1 și pe 714 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal. 

A fost implicat în discuțiile privind eficiența energetică și reducerea emisiilor de CO2, dar și în inițiativa europeană privind cloud computingul.

Numele lui a apărut în mai multe dosare de corupție, precum dosarul Microsoft, dar și recentul caz al fraudei de la CNAS.

Claudiu Tănăsescu (PSD, S&D). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 190 în clasamentul rapoartelor - 1, pe 199 în cel al proiectelor de aviz - 1 și pe 418 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

A luat cuvântul de mai multe ori în plen, a semnat două propuneri de rezoluție și a adresat câteva întrebări. 

Mihai Țurcanu (PNL, PPE). Potrivit VoteWatch (ultimul update fiind realizat pe 18 mai 2017)  se află pe locul 391 în clasamentul rapoartelor - 0, pe 384 în cel al proiectelor de aviz - 0 și pe 436 în cel al prezenței la voturile prin apel nominal.

A fost raportor alternativ la un aviz, a avut mai multe luări de cuvânt în plen și întrebări parlamentare.