În acest sens, președintele României a transmis o scrisoare președinților celor două Camere solicitând consultarea Parlamentului cu privire la problema sus menționată.

Referitor la declanșarea unui referendum național a fost informat și premierul Sorin Grindeanu, anunță Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, luni seară, organizarea unui referendum pe tema modificării legilor justiției, afirmând că există un larg interes pentru modificarea codurilor penale și grațierii, iar poporul trebuie să se pronunțe asupra acestor teme: ”Voi începe demersurile pentru un referendum. Referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu. Fiindcă atunci când au votat aceste teme nu s-au găsit în programul de guvernare al PSD. Și atunci, dacă guvernanții au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular pe această temă”.

Parlamentul trebuie să dea un aviz în decurs de 20 de zile. Avizul este însă unul consultativ, președintele putând declanșa referendumul, indiferent dacă Legislativul este sau nu de acord.

Referendumul este organizat de Guvern, dar data și întrebarea/întrebările sunt stabilite de șeful statului. 

Referendumul este valabil dacă participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente.

Dragnea: Nu e foarte limpede dacă se poate organiza referendum pe o posibilă lege a amnistiei sau grațierii

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a afirmat, luni seara, la România Tv, că nu este ”foarte limpede” dacă se poate organiza referendum pe o posibilă lege a amnistiei sau grațierii pentru că, deocamdată, există ”doar niște intenții” și a arătat că așteaptă decizia CCR în acest sens.

”Nu este foarte limpede dacă poate organiza (președintele - n.r.) referendum pe o posibilă lege a amnistiei sau grațierii, deocamdată vorbim de niște intenții, asta a inflamat. A fost un scenariu de care noi am știut, ca să aducă în discuție niște proiecte care nu erau pe ordinea de zi, care nu urmau să se întâmple în ziua respectivă sau în zilele respective. A creat această emoție ca să poată să se încheie cu acest miting și să poată să discute despre referendum și, eventual, să continue cu aceste încălcări de Constituție și de lege, să ajungem noi în situația să îl suspendăm. Ceea ce noi nu vrem să facem", a afirmat Dragnea, relatează Agerpres.

Potrivit acestuia, există o decizie a CCR cu privire la domeniile în care se poate organiza referendum.

"Este o decizie a Curții Constituționale care spune că poate decide și în alte domenii. În același timp, există articolul 74 din Constituție care, la alineatul 2, spune un lucru foarte important — este și dreptul pentru un număr de cetățeni să aibă inițiativă legislativă. În schimb, cetățenii nu pot avea inițiativă legislativă pentru politica fiscală, pentru politica externă, pentru legea amnistiei sau grațierii. Deci, dacă cetățenii n-au dreptul la această inițiativă legislativă scrisă în Constituție, să inițieze o lege a grațierii, nu știu dacă se poate organiza un referendum în care cetățenii să spună 'da' sau 'nu' pentru legea grațierii, pentru că este în contradicție cu articolul 74. Când o să vedem solicitarea, o să analizăm, o să dăm un punct de vedere care e consultativ de la Parlament, vedem ce spune și Curtea Constituțională", a explicat liderul PSD. 

Ce spune legea?

Potrivit Art. 90 din Constituție, președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național.

Legea 3/2000 privind organizarea referendumului arată că ”Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național”.

Problemele care se supun referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de către președintele României, prin decret.

Conform Art. 12 sunt considerate teme de interes național: adoptarea unor măsuri privind reforma și strategia economică a țării și adoptarea unor decizii politice cu privire la: regimul general al proprietății publice și private; organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală; organizarea generală a învățământului; structura sistemului național de apărare, organizarea armatei, participarea forțelor armate la unele operațiuni internaționale; încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaționale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani; integrarea României în structurile europene și euroatlantice și regimul general al cultelor.

Articolul 12 a fost declarat neconstituțional în 2006, CCR stabilind atunci că șeful statului este singurul care poate decide temele pentru consultarea populației, iar Parlamentul nu se poate amesteca, cenzurându-i decizia, notează News.ro.

Legiuitorii nu l-au eliminat însă din textul Legii 3/2000, deși, conform Constituției, el nu mai produce efecte.