Europarlamentarul Monica Macovei critică dur, într-un interviu acordat EurActiv, tentativa guvernului de a modifica legile justiției, precizând că nu e vorba de o reformă, aceasta fiind făcută în 2005, pentru a putea intra în UE.

Monica Macovei, fost ministru al Justiției, este nemulțumită în special de intenția ministrului Tudorel Toader de a lua Inspecția Judiciară de la CSM pe motiv că vrea să-i ofere independență, europarlamentarul explicând că, potrivit Constituției, Consiliul Superior al Magistraturii este chiar garantul independenței justiției.

Macovei reamintește că mutarea Inspecției Judiciare de la Ministerul Justiției, așa cum era pe vremea lui Adrian Năstase, a fost cerută chiar de către Comisia Europeană, în perioada de preaderare. 

Totodată, Monica Macovei nu este de acord cu schimbarea procedurii de numire a procurorilor-șefi, subliniind că în MCV, în raportul tehnic, se precizează în mod explicit să nu se schimbe procedura de numire și revocare a procurorilor șefi, în special la DNA.

Europarlamentarul a accentuat faptul că nu este necesară o reformă a justiției, aceasta fiind făcută deja în 2005.

Monica Macovei spune că Executivul de la Bruxelles va reacționa în cazul în care Guvernul și Parlamentul merg înainte cu aceste modificări, iar, dacă n-o să le pese, atunci o să vedem clar că dorința lor e scoaterea României din UE.

”Oricum eu cred de mult acest lucru și văd tot mai pregnant că vor să ne ducă spre ruși”, a susținut europarlamentarul român.

EurActiv: Au trecut opt luni de la OUG 13, retrasă sub presiunea străzii și a reacțiilor internaționale. Acum nu mai par să dea înapoi…

Monica Macovei: S-au învățat minte și nu au mai făcut-o atât de flagrant și de urât, noaptea și cu domnul Florin Iordache care a fost extrem de antipatic, cu expresia devenită celebră ”altă întrebare” și altele, și care a șocat pe toată lumea, dar le-au pus la loc prin legi, în Parlament. Și au mai adoptat o strategie: în timpul verii, în august, s-au apucat de schimbările legilor justiției, când lumea era în vacanță. Tot ca hoții, dar în vacanță, când lumea era plecată și nu putea ieși să protesteze și nici să urmărească ce se întâmplă.

De altfel, imediat după ce Parlamentul a luat vacanță, a și fost o discuție la Bruxelles cu oficiali români, inclusiv din Guvern, care au spus că deschid șantier pe codurile penale și pe legile justiției în luna august. Nu există țară pe lumea asta care să schimbe într-o lună de zile trei legi ale justiției și două coduri penale.

Deocamdată au desființat conflictul de interese, întâi l-au tot subțiat și apoi l-au desființat. Au și fost declarații ale politicienilor din Parlament, care spuneau «dacă continuăm tot așa nu mai rămâne nimeni în Parlament». Numeroși parlamentari și-au angajat rudele în Parlament, ceea ce reprezintă un conflict de interes, pentru că aia sunt bani publici, sunt banii noștri, trebuie să-ți angajezi un expert, nu fiul, mama, soția etc. Chiar și expert să fie, nu-i iei, pentru că va exista întotdeauna suspiciunea că banii se duc tot la tine în buzunar. Sau primarii care își dau contracte firmelor lor sau ale soțiilor, prietenilor și, evident, profită de acei bani. Au fost multe condamnări, unele cu suspendare, pentru parlamentari și ca atare au zis așa nu se mai poate. Și au abrogat conflictul de interesul.

 

În ceea ce privește modificările propuse de Tudorel Toader, o să mă refer la cele mai nocive, cele care ne întorc nu numai pe timpul perioadei Adrian Năstase și Rodica Stănoiu, când Inspecția Judiciară, de pildă, era la Ministerul Justiției și ministrul și avea puterea să numească sau să revoce toți președinții de instanță și pe toți procurorii șefi din țară și deținea pârghiile pentru a șantaja. Era o informație publică în toată presa. Și ne amintim și ce-a pățit procurorul Panait, da? Moartea lui n-a avut consecințe. Dacă tot a fost un sacrificiu, măcar să schimbăm ceva. Am schimbat ceva imediat după aceea, numai că lor nu le pasă de viețile oamenilor și se întorc la interesele lor: să scape de orice anchetă, condamnare și confiscare.

O primă modificare la care vreau să mă refer este mutarea Inspecției Judiciare (IJ) de la CSM la Ministerul Justiției. Motivul dat de ministrul Tudorel Toader a fost absolut hilar: el a spus că vrea să asigure independența IJ față de CSM. Dar, în Constituție, CSM e definit drept garantul independenței justiției. E greu de conceput cum eliberezi IJ de CSM și o faci independentă, atât timp cât CSM e chiar garantul independenței justiției. Și e formată în cea mai mare parte din magistrați. Nu discutăm acum de diverse opțiuni personale ale celor de acolo, chiar opțiuni politice, vorbim de ce scrie în Constituție.

Motivul a fost jenant, a fost absolut penibil. Și total de necrezut. Orice e în Ministerul Justiției e în subordinea ministrului. Asta înseamnă că ne întoarcem înapoi la controlul politic al judecătorilor și procurorilor. Pentru că va trimite inspecția peste orice procuror sau judecător atunci când anchetează sau judecă sau se apropie o condamnare. E inadmisibil, așa era și în timpul lui Ceaușescu. Acolo ne întoarcem, nu doar în perioada Stănoiu, ci în comunism.

Mutarea Inspecției Judiciare de la Ministerul Justiției, așa cum era pe vremea lui Năstase, a fost cerută de Comisia Europeană. Eram în perioada de preaderare și una dintre condițiile de îndeplinit a fost aceasta.

O altă modificare foarte nocivă: schimbarea procedurii de numire a procurorului general, a procurorului-șef DNA, al șefului DIICOT, a adjuncților celor trei, a șefilor de direcții din cele trei instituții. În total sunt 33 de poziții de management în instituții care se luptă cu marea criminalitate, cu marea corupție, cu crima organizată, trafic de droguri, arme, persoane, femei, copii și antiterorim. Plus, procurorul general care are managemenetul tuturor parchetelor și procurorilor din țară. Procedura actuală de numire a fost adoptată în 2005, când am schimbat cele trei legi ale justiției, exact pe cerințele CE pentru a ne integra în Uniunea Europeană. Absolut toate modificările au fost discutate cu Comisia, cel puțin de către mine personal, și cu toți actorii relevanți de la Bruxelles. Au fost de acord cu ele, nu sunt făcute așa din capul meu sau al Guvernului României de atunci.

De ce această procedură? În prezent, ministrul de Justiție face propuneri pe baza unor criterii prevăzute în lege: de integritate, competență, management, independență șamd. Are loc o audiere publică la CSM, unde sunt toate televiziunile și totul se transmite live și lumea vede în direct cine e candidatul pentru procurorul general, șeful DNA sau al DIICOT, îl aude cum vorbește, cum răspunde. CSM dă un aviz, care nu e obligatoriu, apoi propunerea e înaintată la președinte, care spune da sau nu, în acest din urmă caz motivând respingerea.

 

Această procedură asigură răspunderea individuală, de asta e importantă. Iar CE știe acest lucru. Noi aveam steguleț roșu, adică nu intram la 1 ianuarie 2017 dacă nu rezolvam lupta cu înalta corupție politică. Am scăpat de steguleț creând DNA, modificând legea în care am inclus această procedură de numire, care asigură răspunderea. Ministrul oricare ar fi el - bun , rău - are un nume și o față și știm cine l-a propus de X sau pe Y. La fel, președintele. Vedem că după 2005 au început să se facă dosare și pentru politicienii de la putere, până atunci au fost numai pentru cei din opoziție. Dacă lucrurile nu merg cum trebuie, vezi cine a greșit propunerea: ministrul sau președintele. Știm cine poate fi tras la răspundere.

Într-o țară în care criminalitatea crește, coruția politică crește, de pildă, și nu se întâmplă nimic sau se fac dosar pe criterii politice cum a făcut PSD și cum ar vrea să facă mai departe, dar nu s-au făcut în acești 12 ani, atunci am ști cine răspunde. Modificarea propusă de Tudorel Toader îl scoate însă din joc pe președintele țării și trece la răspunderea colectivă. Adică el propune - pe ce criterii, nu știm, probabil cele spuse de partid - și CSM decide. Eu vreau să explic următorul lucru: CSM e un organ colectiv format din 19 membri care votează secret, conform Constituției. Acești 19 oameni nu vor avea niciodată nicio răspundere pentru că nu există răspundere colectivă. Plus că nu știi cum a votat fiecare. Ca urmare, niciodată nu vei ști cine răspunde. Pe cine revoci? Pe ministrul Justiției poți să-l revoci pentru o numire proastă, pe cei din CSM nu poți, au mandate de șase ani, sunt nedezlipiți.

Această măsură a fost aplaudată de Comisie și în cadrul MCV. În raportul tehnic se precizează în mod explicit să nu se schimbe procedura de numire și revocare a procurorilor șefi, în particular la DNA.

EurActiv: Domnul Toader susține că multe modificări propuse sunt făcute pentru a îndeplini recomandările din MCV…

Monica Macovei: E o minciună. Eu v-am spus ce scrie în MCV. Și știți și dumneavoastră că scrie asta. Poate el se bazează pe faptul că nu toată lumea are acces la acel raport tehnic.

O altă modificare foarte gravă, care pune sub control politic justiția, se referă la interferența procurorilor-șefi. Prin legile din 2005 - pentru a lăsa libertate și independență procurorilor și a scoate interferența procurorului-șef sau a președintelui de instanță - am stabilit ca toți procurorii din țară să fie independenți pe cazul pe care lucrează. Adică, procurorul șef nu-l poate chema să-i spună «fă așa sau fă așa». Dacă el vrea să se consulte cu procurorul-șef, e treaba lui, dar nu poate fi chemat de procurorul-șef pentru ca acesta să vadă dosarul. Procurorii sunt independenți și asta le dă și o responsabilitate. Or acum Tudorel Toader a reintrodus controlul asupra procurorilor și judecătorilor pe fondul cauzelor. Controlul ierarhic. E ca în comunism.

Mai sunt și alte modificări care nu le plac magistraților. Există un memoriu semnat de câteva mii de judecători și procurori, președinta ICCJ a spus că e împotriva legilor. Când ai un număr atât de mare, mi se pare inadmisibil să schimbi legile împotriva sistemului.

Reforma justiției s-a făcut în 2005. Poate mulți sunt tineri și nu-și mai aduc aminte, așa că o să le reamintesc eu: când a plecat PSD de la putere, la sfârșitul lui 2004, a zis că a încheiat capitolul Justiție și Afaceri Interne (în cadrul negocierilor de aderare la UE), dar n-a spus și cum, a fost o minciună prin omisiune. L-a încheiat lăsând mai multe clauze de amânare, stegulețe roșii. Dacă nu făceam acele lucruri până în 2006 nu intram în UE la 1 ianuarie 2007. Una era reforma justiției și s-a făcut, iar lucrurile au început să funcționeze. Sigur că trebuie mers mai repede, iar CSM a fost uneori o piedică, dar trebuie umblat la implementarea legilor, nu la schimbarea lor.

EurActiv: Tudorel Toader a spus că nu va rescrie legile, ci va face doar unele modificări…

Monica Macovei: L-am auzit chiar și pe președinte vorbind de reforma justiției. că trebuie să se renegocieze cu magistrații. Nu cred că vrut să spună în sens rău, dar, repet pentru toată lumea, reforma s-a făcut în 2005, altfel nu intram în UE. Totul e să continuăm și uitați-vă la rapoartele MCV: nu se spune nimic despre schimbarea unor legi, nicăieri nu se spune, se vorbește de practică: câte dosare au fost cu pedepse cu suspendare sau câte imunități au fost ridicate în Parlament, cât a durat ridicarea lor sau marțea neagră în care au încercat să schimbe Codul penal și să se scoată parlamentarii de sub un sfert din infracțiunile din cod.  Toate acestea arată lipsă de voință politică și atunci asta e problema noastră: că avem instituții care lucrează și aplică legea cum sunt parchetele și instanțele, dar avem un mare minus la voința politică. Și acolo nu e vorba de păreri, e despre cum ai modificat o lege, cum ai desființat o infracțiune, ai respins o imunitate etc. E foarte cuantificabilă voința politică. Să nu mai spun de declarații. 

EurActiv: Cum credeți că va ieși din Parlament legea?

Monica Macovei: Eu sper să nu intre. Când eram ministru, chiar dacă am vrut să modific o mică prevedere printr-o lege, văzând că trimit în Parlament un articol de modificat și parlamentarii modifică tot ce vor în lege, mai bine n-am mai trimis. Și am făcut foarte bine, pentru că esențialul e în lege. Îmi mai amintesc că am avut steguleț roșu cu spălarea banilor – nici nu era infracțiune în România - și am transpus trei directive într-o singură lege, cu un scandal monstru în Parlament.

Eu cer retragerea proiectelor de lege. Tudorel Toader trebuie să decidă: or e cu penalii, or e cu justiția. E simplu.

EurActiv: Dacă va merge mai departe, ce poate face CE?

Monica Macovei: O să reacționeze. Deja memoriul judecătorilor a fost trimis la diverse instituții. Dacă n-o să le pese, atunci o să vedem clar că dorința lor e să ne scoată din UE. Oricum eu cred de mult acest lucru și văd tot mai pregnant că vor să ne ducă spre ruși. Și am și argumente.

EurActiv: Îmi puteți spune ce argumente?

Monica Macovei: Nu acum. Sigur Dragnea se chinuie, inclusiv cu interlopi trimiși la Washington, să le dovedească că el face bine și în interesul țării. Adică încearcă un lobby plătit, cum a fost și în cazul întrevederii cu Donald Trump. Dar nici cei de la Washington nu pot fi mințiti, a trecut vremea când erau mințiți și credeau tot ce le spuneau politicienii. Ei credeau că, dacă tu spui că faci un lucru, îl și faci. Și-au dat seama că, atunci când discută cu unii politicieni, nu e așa. La fel cum e cu Plahotniciuc în R. Moldova. Și el dă asigurări la Washinton că tolul e bine și frumos și urmează calea europeană. Și când te uiți la ce face acasă, e exact invers.

EurActiv: Că tot ați vorbit de interlopi, cum v-ați simțit în calitate de cetățean român când l-ați văzut pe Liviu Dragnea înconjurat de persoane dubioase la ICCJ?

Monica Macovei: Poza a circulat. La ambasade s-a dus și vreau să spun că orice ajunge la ambasade, ajunge la guvernele statelor respective. E vorba de minute. Trebuie să înțelegem că România nu e o țară închisă, orice spui, orice imagine care se transmite la tv, în mediul online e transmisă imediat. A fost o mare rușine pentru România. Dar el e oricum o mare rușine pentru România, pentru că e un președinte de partid care e condamnat penal, care e în curs de judecată, fosta soție e și ea anchetată.

Dacă tot suntem la domnul Dragnea, mai e o problemă pe care i-am cerut ministrului Toader să o rezolve, cea privind pensionarea judecătorilor și reluarea proceselor. Guvernul a anunțat că reduce pensiile de serviciu la cei din, să le zicem, instituțiile de forță, și foarte mulți magistrați și-au depus cereri de pensionare. Iar CSM le-a acceptat imediat. Or, potrivit legii, adoptate în 2005, judecătorii care pleacă la drum cu un dosar și care audiază martorii nu pot fi schimbați din complet până când nu-și termină dosarele și dau o soluție. Acești oameni ar fi trebuit să rămână și să-și termine dosarele. Or tocmai din dosarul Dragnea s-au pensionat. Deci CSM trebuia să le respingă cererile de pensionare sau să găsească o altă soluție. Pentru că acum se reia de la început dosarul, foarte puține probe vor fi valabile și tot timpul ăsta s-a pierdut. Eu nu cred că din întâmplare și-au dat demisia. Acum nu știu, nu le cunosc, nu vreau să acuz pe nimeni, dar când se întâmplă tocmai în dosarele lui Dragnea îți pui semne de întrebare. S-au întâmplat și în alte dosare, dar nu e normal, se încalcă principiul continuității judecătorului într-un dosar.

EurActiv: Ce părere aveți de numeroasele comisii parlamentare speciale?

Monica Macovei: Parlamentul face comisii paralele cu justiția. Nu e treaba Parlamentului să înființeze comisii pe orice temă vrea, parlamentarii trebuie să facă legi bune pentru populație, nu să lovească în cei pe care vor să-i schimbe sau în opozanții politici. Se poartă ca proprietarul moșiei cu biciul în mână, care are negri pe plantație și-i biciuiește să muncească. Exact așa se poartă. N-au nicio treabă cu popourul roman, s-au dus acolo ca să fure și să scape de închisoare și de confiscări, pentru că au puterea să schimbe legea, au imunitate și, în caz de probleme cu justiția, colegii nu le-o ridică.

 

Oamenii ăștia n-au cum să iubească România, când o furi n-ai cum s-o iubești. Să fim serioși. În alte țări, cu democrații consolidate oamenii ăștia n-ar fi niciodată în Parlament, niciodată. După cum știți, România e pe locul doi din lume la numărul celor care pleacă din România în fiecare zi. După Siria, care e în stare de război. În România nu e război, sau e un altfel de război. E a doua țară din lume. Ei asta vor, să rămână numai cu votanții lor pe care-i mint și-i păcălesc.

Cineva spunea acum câțiva ani că nu mai e nimic de furat. Ba da, pot fura din bugetele anuale, din taxe și impozite, din fonduri europene. Va fi mereu de furat. Fură și bucăți din țară, cum e insula Belina, fură bucată cu bucată. De ce credeți că nu se face cadastrul terenurilor agricole? Pentru că, dacă faci tot cadastrul, o să vezi că ai mai puțin pământ în realitate, decât pe hârtie. Asta deoarece foarte mulți primari au împroprietărit cu mult peste ce exista în realitate. Pe malul mării, în unele localități s-a pus pământ și s-au vândut ca locuri de casă.

EurActiv: Cu ajutorul CCR au reușit să obțină obligarea procurorilor de a da socoteală Legislativului...

Monica Macovei: Există o separație a puterilor în stat, iar în cazul ăsta nu era vorba de un dosar, ci de o presupusă participare la o întâlnire. Mă  interesează prea puțin. Însă, dacă citim presa și opiniile pe online, vedem că CCR a dezamăgit foarte multă lume și nu mai poate cere ca deciziile ei să fie tabu, să nu fie criticate. În primul rând, de vină e Parlamentul că a creat aceste comisii paralele, dar să nu uităm că această curte e condusă de Valer Dorneanu, care a fost opt ani parlamentar PSD, o avea datorii de plătit. Oricum, el e trup și suflet, că a avut funcții încă de pe vremea regimului comunist.

Mai e și decizia unică în state democratice, aceea privind nepublicarea opiniilor separate. Nu există așa ceva, nu există.

EurActiv: E un fel de cenzură…

Monica Macovei: E cenzură, nu e un fel de cenzură. E libertatea de opinie, stipulată în art. 31 din Constituție. Plus legea CCR, regulamentul Curții, recomandările Comisiei de la Veneția, toate sunt încălcate. Eu le-am cerut în scris, am pus pe site și pe blog, am trimis și la adresa de e-mail de pe site-ul lor, să ceară chiar ei opinia Comisiei de la Veneția.

Pentru că, dacă au dreptate, e ok și se termină și disputa din mediul public. Să închidem cercul disputelor, pentru că, dacă aveți dreptate, veți recăpăta încrederea populației. Dacă nu, trebuie să schimbați. Nu știu dacă au trimis sau nu, că n-am primit niciodată răspuns. Oricum a fost sesizarea avocatei Elenina Nicuț, în urma căreia Curtea de Apel București a spus că decizia care interzice publicarea opiniei separate încalcă Constituția României, legea privind organizarea CCR, regulamentul Curții Constituționale și multe norme internaționale.