Ca și în precedentele rapoarte, Parlamentul e cea mai criticată instituție în raportul MCV. Aplicarea cu întârziere a deciziilor ANI, criteriile neclare privind cererile DNA pentru ridicarea imunității sunt câteva din criticile aduse Legislativului.

Raportul publicat miercuri este unul pozitiv, fapt remarcat și de președintele Klaus Iohannis. Practic, este al treilea raport pozitiv, dar, ca și în precedentele rapoarte, parlamentarii sunt criticați în special când vine vorba de protejarea colegilor cu probleme în justiție.

Criticile aduse Parlamentului 

  • Raportul tehnic arată că, deși Comisia Europeană a recomandat în repetate rânduri ca în Codul de Conduită al parlamentarilor să fie incluse prevederi privind respectarea de către aleși a independenței justiției, acest lucru nu s-a realizat, iar în spațiul public continuă să apară acuzații care riscă să submineze independența justiției.
  • Ca și în anii anteriori, raportul critică faptul că Parlamentul aplică cu greu deciziile finale și irevocabile în cazurile semnalate de ANI.

Anul trecut, au existat cinci decizii definitive privind incompatibilitatea unor deputați. Patru mandate au fost revocate, dar într-unul din cazuri Camera Deputaților a avut nevoie de peste șase luni pentru a revoca mandatul deputatului respectiv, în timp ce un altul și-a putut duce mandatul până la capăt. Mai mult, el și-a depus din nou candidatura, dar i-a fost respinsă de BEC, întrucât avea o interdicție de trei ani privind participarea la alegeri.

Au fost și patru cazuri de conflict de interese. În toate cazurile, Parlamentul a decis cu întârziere aplicarea de sancțiuni disciplinare, dar într-unul din cazuri a revenit asupra deciziei. 

  •  În 2016, propuneri de modificare a legislației privind integritatea au continuat să fie depuse în Parlament fără o dezbatere publică prealabilă.

În acest context, este amintit faptul că, în octombrie anul trecut, Parlamentul a modificat Legea 161/2003, eliminând incompatibilitățile pentru primarii și șefii consiliilor judetene care sunt și membri ai adunărilor generale ale companiilor locale de utilități. 

  • În martie 2016, Parlamentul a votat o lege care ar fi permis aleșilor locali să-și păstreze mandatele în cazul unei sentințe cu suspendare. Amendamentul a fost anulat de CCR, în urma unei sezizări a președintelui.
  • Procedurile parlamentare privind ridicarea imunității parlamentarilor  au fost menționate în toate rapoartele MCV începând cu 2009. Și în 2016,  au existat exemple de incoerență în răspunsul dat la cererile DNA.
Direcția Națională Anticorupție a trimis solicitări privind arestul preventiv în cazul a șase deputați și un senator, jumătate fiind respinse de parlamentari. Alte șase cereri se refereau la începerea anchetei în caul unor parlamentari care erau și miniștri sau foști miniștri, una dintre solicitări fiind respinsă.
Raportul amintește aici cazul lui Gabriel Oprea, căruia colegii senatori nu i-au ridicat imunitatea, dar fostul ministru și-a dat demisia în urma protestelor din stradă.

Prin comparație, Comisia remarcă faptul că președintele a aprobat toate cererile de ridicare a imunității.

CE atrage atenția că rămân neclare criteriile pe baza cărora sunt acceptate sau respinse cererile DNA. În plus, aceste criterii nu sunt comunicate public sau procurorilor. 

  • O altă problemă semnalată se referă la imunitatea parlamentarilor care au fost anterior miniștri.

Comisia de la Veneția recomandă ca imunitatea să fie doar pe perioada mandatului. Faptul că în România foștii miniștri, dar și actualii, beneficiază de o imunitate puternică duce la situații în care anumiți oameni sunt deasupra legii.

CE remarcă faptul că toate cererile trimise președintelui au fost aprobate, începând cu 2007, dar amintește că cererile pentru foștii miniștri, care în prezent sunt parlamentari, trebuie trimite la Parlament.

O treime din aceste cereri au fost respinse. Se ajunge astfel la situații în care foști miniștri nu pot fi judecați, în timp ce alți inculpați din același caz de corupție să fie condamnați la închisoare.  

Ordonanțele lui Dragnea

Raportul tehnic nu face nicio menționare la ordonanțele privind grațierea și modificarea Codului penal, ele fiind amintite doar în raportul politic.

”Cele două proiecte de ordonanțe de urgență prezentate spre consultare de către Guvern la 18 ianuarie 2017 ar putea afecta cadrul juridic privind corupția și rezultatele luptei împotriva corupției”, avertizează Executivul de la Bruxelles.

"Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenței sau eficacității DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate", mai avertizează CE.

Independența justiției

Comisia acuză campaniile de presă împotriva magistraților duse de politicieni și de mass-media:

 

"Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraților și a sistemului judiciar de către mass-media și politicieni rămân o amenințare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupție”.

 

Atacurile la adresa instituțiilor judiciare și asupra judecătorilor și procurorilor pot avea efecte negative asupra independenței și impartialității justiției.

De asemenea, raportul notează faptul că amestecul politic în numirile în posturi cheie din sistemul judiciar reprezintă un factor de risc la adresa independenței justiției.

Criticile la adresa magistraților și a instituțiilor din justiție, în special DNA, au  au crescut în 2016.

Comisia observă un tipar al acestor acuzații: ele sunt lansate pe social media, posturi de televiziune sau chiar pe site-uri ale unor instituții ale statului (site-ul Senatului) și apoi sunt preluate de alte publicații.

Multe acuzații sunt făcute de înalți oficiali (un fost președinte, președintele Senatului, deputați, senatori) și capătă astfel mai multă greutate. Aceste metode riscă să submineze încrederea publică în sistemul de justiție.

Corupția în sănătate și educație

Raportul tehnic abordează și problema corupției din domeniul sănătății și cel al educației.

Este amintit scandalul dezinfectanților și numeroase suspiciuni de plagiat în cazul unor înalți oficiali.

Anul trecut a fost organizat pentru prima dată un concurs pentru directorii de școli, în încercarea de a elimina numirile politice. Noul Guvern a anulat însă decizia, numeroase persoane care au picat concursul sau nu s-au prezentat fiind numite în poziția de director de școală, se menționează în raportul MCV.