La cel de-al 5-lea summit al Parteneriatului Estic, care are loc vineri la Bruxelles, va fi făcut un bilanţ al progreselor de până acum şi se va discuta despre consolidarea cooperării în viitor.

Șefii de stat sau de guvern din statele membre ale UE și din cele șase țări partenere din Europa de Est se vor apleca şi asupra beneficiilor concrete de care s-au bucurat cetăţenii din cele şase state ale Parteneriatului Estic: R. Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan.

Din partea României participă preşedintele Klaus Iohannis.

Participanţii vor discuta - potrivit unui comunicat - despre modalitățile de a consolida în continuare cooperarea în cele patru domenii prioritare asupra cărora s-a convenit la precedentul summit de la Riga, din 2015:

  • o economie mai puternică: dezvoltarea economică și îmbunătățirea oportunităților de pe piață.
  • o guvernanță mai puternică: consolidarea instituțiilor și a bunei guvernanțe.
  • o conectivitate mai puternică: consolidarea interconexiunilor, în special în domeniul transporturilor și al energiei
  • o societate mai puternică: creșterea mobilității și a contactelor interumane.

În documentul de lucru comun intitulat "Parteneriatul estic - Axarea pe principalele priorități și rezultate”, SEAE și Comisia Europeană au identificat 20 de rezultate pentru 2020 în aceste patru domenii. Raportul a fost prezentat prima dată în decembrie 2016 și revizuit în iunie 2017.

FT notează nemulţumirea Kievului ca urmare a faptului că Ucrainei şi celorlalte cinci state nu li se va oferi niciun fel de angajament privind aderarea la Uniunea Europeană. Analişti citaţi de Financial Times consideră că Bruxellesul ar trebui să le ofere "premii suplimentare" celor care au semnat tratate de asociere cu UE şi să construiască relaţii mai apropiate cu cele care nu au semnat încă.

Comisarul european pentru Politica de Vecinătate, Johannes Hahn, a declarat că vineri după-amiază va fi semnată o declaraţie finală, relatează APA.
 
Hahn a mai spus că declaraţia nu va mulţumi pe toată lumea în proporţie de sută la sută, dar "va acoperi interesele celor 28 de state membre şi ale celor şase ţări din Parteneriatul Estic".

Europarlamentarul S&D Andi Cristea, copreşedinte al Comitetului de Asociere UE-R. Moldova, consideră că summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles este o bună oportunitate pentru ca UE să transmită un mesaj politic pentru ţările partenere. De asemenea, eurodeputatul a subliniat, într-un interviu acordat TVR Moldova că progresele înregistrate de Republica Moldova, Ucraina şi Georgia ar trebui să se reflecte în următoarele programe din cadrul Parteneriatului Estic.

Întrebat de relaţiile dintre Chişinău şi Bruxelles, care în ultimii ani au avut mai multe perioade de criză, Cristea a răspuns:

 

"Aş spune că este o perioadă a pragmatismului şi a rezultatelor. Guvernul Filip de când a ajuns la guvernare a înţeles că relaţia cu Bruxellesul depinde în primul rând de ritmul reformelor, de viteza cu care se implementează Acordul de Asociere, este o relaţie de condiţionalitate care lucrează în avantajul ambelor părţi. Multe reforme au fost adoptate şi implementate în ultimii doi ani, iar rezultatele se văd în creşterea economică şi în faptul că tot mai mulţi cetăţeni privesc cu mai multă încredere către vest, către Uniunea Europeană. A existat uneori tentaţia de a folosi relaţia Guernului cu instituţiile europene în lupta politică internă şi acest lucru s-a văzut în adoptarea sistemului electoral mixt. Eu resping aceste abordări şi cred că avem nevoie de criterii stabile precum cele din documentele care au fost semnate cu Republica Moldova, tocmai pentru a evolua şi pentru a evalua progresul. Ţintele în mişcare nu ajută pe nimeni, este foarte bine că Guvernul ştie ce are de făcut, că se concentrează pe îndeplinirea condiţionalităţilor pentru a putea beneficia de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene. Eu cred că Republica Moldova este pe un drum bun şi este important să continue tot aşa".

 

Detalii, aici.

Eurodeputații doresc legături mai strânse între UE și Ucraina, Georgia, Moldova

Recent, Parlamentul European a propus noi modalități de intensificare a relațiilor UE cu Ucraina, Georgia și Moldova înainte de summit.

"Ucraina, Georgia și Moldova lucrează din greu pentru a crea legături mai strânse cu UE, în ciuda rezistenței puternice din partea Rusiei. Cetățenii acestora beneficiază deja de călătorii fără viză în UE, iar țările au oportunități comerciale sporite grație acordurilor de liber schimb", se arată într-un comunicat al PE.

Un raport al Legislativului solicită aprofundarea colaborării și găsirea unor noi modalități de a sprijini țările aflate la frontierele de est ale UE.

Creșterea sprijinului acordat vecinilor din est

În fruntea listei de recomandări este înființarea unui fond fiduciar pentru Ucraina, Georgia și Moldova. Fondul fiduciar este un instrument de dezvoltare pentru o reacție rapidă și flexibilă a UE la situațiile de criză și post-criză. Resursele ar proveni de la donatori publici și privați pentru investiții în proiecte care vizează îmbunătățirea structurilor socio-economice.

"Crearea unui model Parteneriatul Estic Plus pentru țările asociate, cu posibilitatea unei viitoare participări în domeniul vamal, energetic și digital este esențială”, a declarat co-raportoarea Laima Andrikienė (PPE, Lituania).

Aceste măsuri se adaugă structurilor și proiectelor UE de cooperare și dezvoltare din regiune deja existente. Propunerea subliniază necesitatea de a menține presiunea asupra Rusiei pentru a rezolva conflictele teritoriale care implică țările. Acest lucru este deosebit de important în prezent, deoarece sancțiunea UE față de Rusia va expira în ianuarie 2018.