EurActiv: Sunteți unul dintre europarlamentarii care au luat poziție în legătură cu salarizarea cercetătorilor români în cadrul Orizont 2020. Sunteți mulțumit de modul în care a rezolvat Comisia Europeană problema salarizării cercetătorilor români în cadrul programului?

Victor Negrescu: Am început să scot în evidență discriminarea în legătură cu salarizarea cercetătorilor din Estul Europei față de cercetătorii din Vestul Europei în urmă cu câteva luni. Mă bucur că acest demers a avut un rezultat și că are un impact. Este foarte bine că, într-adevăr, a crescut limita maximală pentru salariile aplicate cercetătorilor din Estul Europei. Dar nu este suficient. Nu este normal să existe în continuare o discriminare, să existe în continuare o diferență. Cercetătorii din Vestul Europei nu au o limită maximală.

Când vorbim de 4.300 de euro este un lucru pozitiv, este un salariu bun pentru cercetătorii din România, dar trebuie să spunem că aceste granturi europene prin Orizont 2020 ar trebui să se refere la excelență. Ar trebui să se refere la faptul că proiectele cele mai bune la nivel european trebuie finanțate din bani europeni. Or, dacă vorbim de excelență, nu ar trebui să existe diferențe.

Pentru că România, Bulgaria sau Polonia contribuie și ele la bugetul comun european și atunci proiectele din aceste state trebuie tratate în aceeași manieră. Într-adevăr se vorbește foarte mult despre faptul că poate exista un bonus, un bonus de aproximativ 8.000 de euro anual pentru cercetătorii din Estul Europei. Dar a oferi un bonus nu este echivalent cu a avea un venit constant pentru realizarea proiectelor care au fost câștigate.

Eu cred că trebuie să revenim la normal și cred că acest prim pas este un pas pozitiv. Trebuie să continuăm demersurile pe care le-am făcut noi, cei din Parlamentul European, și mă bucur că atât întrebarea scrisă pe care am adresat-o, cât și petiția semnată de mai mulți europarlamentari pe care am inițiat-o aici, în PE, au condus la acest rezultat. Trebuie însă să continuăm demersurile noastre pentru o salarizare corectă pe proiectele europene pentru cei din Estul Europei.

EurActiv: Ați găzduit recent conferința de lansare a Coaliției europene pentru drepturile tinerilor NEETs. Ce-și propune această coaliție și cum îi puteți ajuta?

Victor Negrescu: Mă bucur că această coaliție a fost lansată de un ONG românesc, ca dovadă a interesului pe care îl are societatea civilă din România pentru apărarea drepturilor tinerilor. De fapt, vorbim de NEETs – acei tineri care nu au un loc de muncă sau nu sunt încadrați într-un program de formare profesională - și vorbim de un număr important: unul din cinci tineri europeni se află într-o astfel de situație. Această coaliție își va continua demersurile, va realiza în perioada următoare un proiect care va fi lansat tot în Parlamentul European, cu sprijinul meu, prin care va propune CE programe care pot să-i ajute pe tinerii NEETs.

Aceste demersuri vor fi continuate și la nivelul statelor membre, pentru că, în definitiv, când vorbim de tineri NEETs vorbim de probleme diferite de celelalte categorii de tineri. Un tânăr fără loc muncă sau fără formare profesională este de foarte multe ori izolat. El trebuie sprijinit suplimentar, trebuie încadrat, trebuie format și, în acest sens, programele dedicate pentru tinerii NEETs trebuie să aibă o parte de mentorat, o parte de consiliere profesională, o parte de consiliere psihologică, o parte de acompaniere pe parcursul încadrării acestora într-o formă de învățământ sau într-o formă profesională. Nu este ușor, acești tineri cu siguranță vor avea dificultăți să beneficieze de programele europene prin care îi direcționăm către antreprenoriat. În consecință, eu cred că o coaliție europeană venită din România poate propune proiectele pe care UE nu le are și, de ce nu, pe care le poate implementa inclusiv România.

EurActiv: Vorbim de NEETs, dar trebuie să ne gândim și la tinerii întreprinzători. Care este scopul Zilei tânărului întreprinzător pe care o veți găzdui în aprilie, aici, la Parlamentul European?

Victor Negrescu: Patronatul tinerilor întreprinzători din România va organiza în PE o zi dedicată acestora, pentru că trebuie să spunem că tinerii sunt interesați să inoveze, să demareze proiecte noi, să creeze companii și cred că este important să facem în așa fel încât antreprenorii români, întreprinzătorii români tineri să fie mai bine cunoscuți la Bruxelles, să-i aducem aici împreună cu alți întreprinzători din alte state europene pentru a discuta despre politicile și măsurile pe care le poate adopta CE în acest sens.

Vorbim de cel puțin 50 de întreprinzători din toată Europa, dar mai ales din România care vor veni aici în PE, pentru a discuta cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Executivului european despre măsurile cele mai bune prin care putem să sprijinim antreprenoriatul tinerilor europeni. Așa cum spuneam mai devreme, ne place să credem că UE face foarte multe în acest sens. Dar, dacă mergem pe teren să discutăm cu aceștia, vedem, pe de o parte, că tinerii întreprinzători europeni nu cunosc oportunitățile oferite de Europa și, mai mult decât atât, nu percep Europa ca fiind o zonă în care antreprenoriatul să fie stimulat așa cum ar trebui.

EurActiv: E bine să readucem tinerii români acasă?

Victor Negrescu: Eu cred că este bine să-i readucem pe tinerii români înapoi în țară. Eu sunt unul dintre acești tineri care s-au întors în țară după aproape nouă ani petrecuți peste hotare. Am făcut acest demers deoarece cred sincer că există foarte multe oportunități în România. Și nu vă ascund că atunci când merg pe străzi în România de foarte multe ori remarc lucruri care se pot face, lucruri care pot fi îmbunătățite. Și acest lucru mă stimulează în calitate de tânăr care, cred, are o fire antreprenorială.

Sunt de părere că trebuie să facem mai multe pentru a-i readuce pe tinerii români care trăiesc peste hotare. Aceștia așteaptă din partea țării să le deschidem ușa, să discutăm cu ei, să le propunem măsuri concrete pentru a reveni în țară și, mai mult decât atât, trebuie să schimbăm percepția. Pentru că, de foarte multe ori când un român sau un tânăr român decide să se întoarcă în țară, acest lucru este privit ca un pas înapoi. Nu, trebuie să explicăm, atât în România, cât și tinerilor care trăiesc peste hotare, că venirea în țară este un demers pozitiv. Un demers constructiv pentru cariera lor profesională, dar și pentru tot ceea ce înseamnă proiect personal.

EurActiv: În pofida progreselor înregistrate în ultimii ani, românii continuă să plece, în special tinerii. Cum pot fi păstrați în țară?

Victor Negrescu: Da, tinerii continuă să plece, sunt în căutare de noi oportunități, de formări profesionale de un nivel superior. Sunt în căutarea unui venit decent. În definitiv, pentru a putea să-i păstrăm în țară singura soluție este de a accelera dezvoltarea economică. Nu e suficient să avem doar creștere economică, trebuie ca această creștere economică să se resimtă în buzunarele românilor. Dacă un tânăr își  începe viața profesională în România cu un salariu care nu-i  permite să-și cumpere o casă, normal că acesta va pleca. Dacă un tânăr care a avut performanțe pe parcursul liceului sau pe parcursul universității, de-abia supraviețuiește de pe o zi pe alta cu siguranță va dori să plece.

Prin urmare, trebuie să facem în așa fel încât aceștia să aibă perspective serioase. Îmi place să cred că elementele menționate în programul de guvernare al actualului executiv vor putea fi implementate: că vorbim de proiectului ”Primul salariu”, că vorbim de ”Start-up nation” – proiectul acela prin care sprijinim cu circa 50.000 de euro proiecte antreprenoriale – sau că vorbim de recentul proiect lansat de Ministerul Cercetării, ”Grantul pentru cercetare, dezvoltare și inovare Carol I”, îmi place să cred că toate aceste demersuri vor avea efectul scontat și vor face în așa fel încât tinerii români să privească spre România cu mai mult optimism.

EurActiv: Cum vi se par propunerile Academiei Române în acest sens?

Victor Negrescu: Academia Română a lansat în dezbatere o serie de propuneri pentru a-i ține pe tineri în țară. Se referă mai ales la posibilitatea de a obliga tinerii, care beneficiază de învățământ gratuit, să rămână mai mulți ani în țară pentru a continua să lucreze aici. Am discutat cu asociațiile de profil și asociațiile tinerilor din România și toți mi-au subliniat că acest demers nu este unul pozitiv. Și da, nu este unul pozitiv. Învățământul public din România trebuie să rămână în continuare gratuit și disponibil tuturor. Învățământul din România, la fel ca toate formele de învățământ la nivel european, nu este organizat sub formă de grant. Învățământul public gratuit este organizat altfel. Doar în SUA avem o formă de finanțare sub formă de grant.

În schimb, dacă vrem cu adevărat să-i ținem pe tineri mai mult în țară, putem iniția proiecte sub formă de grant care, pe de o parte, îi sprijină pe tineri pentru a avea condiții de viață mai bune pe parcursul formării profesionale, așa cum există în Finlanda. Aici, un tânăr beneficiază de învățământ public gratuit, dar, mai mult decât atât, dacă dorește poate benefica de o subvenție de aproximativ 500 de euro pe lună pentru a avea condiții de viață decente. Dacă tânărul optează pentru acești 500 de euro, atunci acesta se obligă să rămână în țară mai mulți ani, pentru a lucra.

De asemenea, o altă formă de grant este, după cum spuneam mai devreme, grantul Carol I: tinerii cu performanțe extraordinare pe parcursul liceului sau pe parcursul studenției vor putea beneficia de fonduri suplimentare. Vorbim de fonduri care pot merge până la 3.500 de euro pe an per absolvent, grant care-i poate obliga pe tineri să rămână în țară de la patru până la șase ani.

Aceste forme de creditare, de finanțare, de granturi pot fi corelate cu un program de încadrare profesională în țară care să-i determine pe tineri să rămână în țară.

EurActiv: La 60 de ani de la Tratatul de la Roma se vorbește tot mai mult despre viitorul european, Europa cu două viteze. Cum arată viitorul UE în viziunea tinerilor europarlamentari?

Victor Negrescu: Mă bucur că menționăm acest lucru și cred că ar trebui să vorbim mult mai mult în România despre viitorul Europei. Tratatul de la Roma împlinește 60 de ani, în contextul în care la Bruxelles se vorbește foarte mult despre viitorul Europei. Împreună cu ceilați colegi tineri, suntem în total 96 de europarlamentari sub 40 de ani, suntem organizați într-o platformă denumită EU40. În această rețea am luat inițiativa de a veni cu un proiect al nostru pe care urmează să-l lansăm cu câteva zile înainte de sărbătorirea celor 60 de ani, prin care vom propune viziunea noastră, a tinerilor despre viitorul Europei.

Această viziune cuprinde, pe de o parte, o mai mare transparență în procesul decizional european, o mai mare responsabilitate din partea Comisiei Europene și a Consiliului față de cetățenii europeni, astfel încât fiecare cetățean, oriunde s-ar afla în Europa să știe cine conduce Comisia, ce a făcut acesta, de ce anumite măsuri sunt făcute pentru sau împotriva sa.

Mai mult, vrem să propunem ca Executivul european să aibă prerogative în ceea ce înseamnă politicile sociale. La nivel european, cel mai popular program este Erasmus. Un program ușor de accesat, foarte cunoscut și accesibil tinerilor. Dar UE nu are ccompetențe în domeniul sănătății, în domeniul politicilor sociale, în domeniul salariului minim, în domeniul politicilor fiscale și de multe ori, din păcate, blamăm Comisia pentru că nu face mai multe în aceste zone.

Dacă dăm aceste competențe în politici sociale Comisiei, sunt sigur că putem să avem programe coerente și ușor de accesat pentru europeni. Spre exemplu, posibilitatea ca un pacient din România, dacă nu poate fi tratat în țară, să poată merge oriunde în Europa să beneficieze de acel tratament, sub același regim, gratuit când este vorba de urgențe, de care beneficiază când este în propria țară. Despre asta este vorba, despre a face o Europă mai unită, mai sudată, o singură Europă, o singură viteză, într-adevăr mai accelerată, în care cetățenii europeni, oriunde s-ar afla, nu doar în marile capitale, să se simtă parte a acestei Europe unite.

EurActiv: Cum credeți că vor primi această propunere statele puternice?

Victor Negrescu: Printre cei 96 de europarlamentari se află foarte mulți din statele puternice, statele mari. Nu vă ascund că în prezent există o mare temere că inițiativa noastră ar fi una radicală sau că ar merge prea departe. Cei care organizăm această conferință, chiar am primit semnale să fim mai precauți, să încercăm să venim cu mai puține proiecte.

Eu îmi doresc mai mult de la reuniunea noastră, ne vom întâlni și cu parlamentari tineri, din mai multe state europene și sunt convins că demersul nostru poate să împingă rezoluția care va fi adoptată câteva zile mai târziu de decidenții europeni să fie mai coerentă, demersul lor să fie mai aproape de oameni, mai aproape de nevoile reale și cred că putem fi chiar foarte curajoși în a veni cu o propunere constructivă, utilă și ușor de înțeles.