Mihnea G.

de: Mihnea G. 09 Nov 2016 12:58

Si eu am absolvit acelasi Liceu in 1992 care se numea Matematica Fizica Nr.1 sau pe scurt Liceul de Informatica.
Era unul dintre cele mai de renume licee din Bucuresti la acea vreme.
Copii care treceau examenul de admitere (Treapta I, cum se numea) erau printre cei mai buni. Competitia era mare iar cadrul profesoral era unul pe masura.
Era un liceu cu profil “Real”. Se faceau multe ore de matematica, fizica si informatica.
Cu toate astea celelalte materii nu erau neglijate. Pretentiile erau la fel de mari din partea scolii pe toate palierele de pregatire.
Pe vremea acea misiunea Liceului nu era un campus de productie de olimpici de matematica sau informatica, ci o scoala care crea valori. Tineri foarte bine pregatiti. Olimpicii existau, aveau potential nativ in mare parte si beneficiau de pregatire in paralel.
Pe cale de consecinta generatiile de absolventi de la acea vreme au plecat spre Automatic a, ASE, Cibernetica, Matematica, Medicina, Drept etc si multi din ei azi nu sunt doar cercetatori in SUA de matematica si informatica, ci sefi de multinationare, top management de banci, parteneri la firme de avocatura si medici foarte buni.
O data intrat la acel liceu insemna ca ai potential, iar scoala avea rolul de a te sustine, pregati si nu de a te descuraja.
Scolile ar trebui sa se laude in primul rand (asa cum faceau demult) cu personalitatile care au trecut prin bancile lor si apoi cu rezultatele la olimpiade.
Inchei prin a spune, sa fi olimpic este o alegere personala pentru un adolescent si nu o ambitie a parintilor. Astfel farmecul adolescentei ramane neintinat.


Avertisment: Prin apăsarea butonului "Trimite" sunteți de acord ca textele introduse în câmpurile „nume ” și „comentariu” să fie făcute publice și implică acceptarea Termenilor și condițiilor de utilizare a site-ului Parlamentor.ro
Autorul comentariului va fi singurul responsabil de conținutul acestuia și își va asuma eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate.