Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru (aproximativ 26.000 de cetățeni intervievați), cetățenii europeni consideră că există multe știri false în UE, iar 83% din respondenți declară că acest fenomen reprezintă o amenințare la adresa democrației, a anunțat Comisia Europeană.

În România, 41% dintre cetățeni consideră că se lovesc zilnic sau aproape zilnic de informații false sau care denaturează realitatea, iar alți 27% apreciază că văd o informație neadevărată cel puțin o dată în fiecare săptămână.

Pentru două treimi dintre români, existența știrilor false este categoric o problemă în România (62%, față de o medie de doar 44% la nivelul UE), în timp ce 82% văd în dezinformare o amenințare la adresa democrației, în general.

În acest context, este evidentă prezența unui sector media de calitate. La nivelul Uniunii Europene, respondenții percep mijloacele de informare tradiționale ca fiind cele mai fiabile surse de știri (radioul 70%, televiziunile 66% și presa scrisă 63%). În România, încrederea în presa scrisă este semnificativ mai redusă, doar 45% dintre respondenți au încredere în ce citesc în ziare și reviste informative, în timp ce știrile radio și TV sunt considerate crediile de 66% dintre cetățenii chestionați.

De altfel, doar 36% dintre români mai citesc presa pe hîrtie, dar 93% consumă știrile de la televizor, iar 64% ascultă la radio buletinele de știri.

Social media și site-urile care găzduiesc materiale video sunt considerate cel mai puțin fiabile surse de știri din UE, cu o rată de încredere de 26% și, respectiv, 27%. În România, aceste surse sunt considerate mai de încredere, cu o rată de 39% în cazul rețelelor sociale și aplicațiilor de mesagerie și, respectiv, 33% în cazul site-urilor care publică materiale video și podcasturi.

Aceste rezultate sunt confirmate de consultarea publică, care arată că cetățenii au cel mai scăzut nivel de încredere în rețelele sociale, agregatorii de știri online, blogurile și site-urile web; ziarele și revistele tradiționale, site-urile web specializate și publicațiile online, agențiile de știri și agențiile publice se bucură de un nivel de încredere mai ridicat (în total peste 70%), reiese din analiza Comisiei Europene.

Circa 27% dintre români se declară „foarte încrezători”, iar 52% sunt „oarecum încrezători” că pot identifica informațiile false sau care denaturează realitatea, în timp ce doar 15% afirmă că nu cred că ar putea descoperi dezinformările.

La nivel european, impresia generală este că răspândirea dezinformării prin intermediul mijloacelor de comunicare socială este facilitat deoarece știrile false recurg la reacțiile emoționale ale cititorilor (88%), sunt diseminate pentru a orienta dezbaterea publică (84%) și sunt motivate de dorința de a obține venituri (65%).

Jumătate din respondenți consideră că verificarea factuală a informațiilor după publicarea dezinformării nu reprezintă o soluție, deoarece aceasta nu va ajunge la persoanele care au văzut informațiile inițiale.

Cod de principii pentru platforme online

Un grup de experți independenți consultați de Comisia Europeană pledează pentru adoptarea unui cod de principii la care ar trebui să adere platformele online și rețelele de socializare. Raportul experților și rezultatele consultării publice și sondajului Eurobarometru, vor sta la baza elaborării unei comunicări privind combaterea dezinformării online, pe care Comisia o va publica în primăvara acestui an.

„Grație tuturor opiniilor colectate și a vastei expertize colective, dispunem în prezent de o multitudine de resurse care ne vor ajuta să prezentăm opțiuni concrete pentru o mai bună abordare a riscurilor pe care le presupune dezinformarea răspândită online”, a spus 
comisarul european pentru economia digitală și societatea digitală, Mariya Gabriel.

De fapt, raportul Grupului de experți la nivel înalt se concentrează în special pe problemele legate de dezinformarea online, și mai puțin pe știrile false. Experții au evitat în mod intenționat expresia „știri false”, întrucât au considerat-o neadecvată pentru a reflecta complexitatea fenomenului dezinformării, acesta din urmă presupunând și conținuturi în care se prezintă informații neadevărate alături de fapte dovedite, se arată în comunicarea Comisiei.

Definiția dezinformării

Raportul definește dezinformarea ca fiind informațiile false, inexacte sau înșelătoare care sunt concepute, prezentate și promovate în scopul de a obține un profit sau de a cauza intenționat un prejudiciu public.

„Acest fenomen poate amenința procesele și valorile democratice și poate viza în mod specific diferite sectoare, cum ar fi sănătatea, știința, educația și finanțele. Raportul subliniază necesitatea implicării tuturor părților relevante în orice acțiune întreprinsă și recomandă, în primul rând, autoreglementarea”.

Pentru a contracara dezinformarea, grupul recomandă promovarea educației în domeniul mass-media, dezvoltarea de instrumente care să fie puse la dispoziția utilizatorilor și a jurnaliștilor pentru a combate dezinformarea, protejarea diversității și a viabilității mass-media europene de știri și continuarea activității de cercetare privind impactul dezinformării în Europa.

Experții pledează pentru adoptarea unui cod de principii la care să adere platformele online și rețelele de socializare. Unul dintre cele 10 principii de bază enunțate în raport pe care ar trebui să le respecte platformele online este transparența, aceasta fiind asigurată prin explicarea modului în care algoritmii selectează știrile prezentate. În cooperare cu organele de presă europene, platformele online sunt, de asemenea, încurajate să ia măsuri eficace pentru a îmbunătăți vizibilitatea știrilor fiabile și de încredere și să faciliteze accesul utilizatorilor la acestea.

Aceste măsuri sunt deosebit de importante în preajma alegerilor, remarcă grupul de experți.

În sfârșit, grupul recomandă instituirea unei coaliții formate din mai multe părți interesate, pentru a se asigura că măsurile convenite sunt puse în aplicare, monitorizate și revizuite cu regularitate.