Negocierile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie privind Brexit-ul au început luni la Bruxelles, la aproape un an de la referendumul privind relația Londrei cu spațiul comunitar.
Marea Britanie își poate schimba poziția și poate rămâne în Uniunea Europeană, dar ar trebui să se aștepte la condiții mai defavorabile decât în acest moment, a declarat miercuri Guy Verhofstadt, coordonatorul desemnat de PE privind Brexit.
Decisă de Parlamentul European în decembrie 2016, revizuirea bugetului UE pentru perioada 2014-2020 este blocată acum de Londra, care pare a dori să pună bețe în roate europenilor, relatează EurActiv Franța.
Parlamentul European va aproba viitorul acord privind Brexit doar dacă vor fi respectate drepturile cetățenilor europeni care trăiesc în Marea Britanie și cele ale britanicilor aflați în statele membre UE, a avertizat Guy Verhofstadt.
Un grup de 50 de politicieni europeni sprijină, într-o scrisoare deschisă, aderarea la Uniunea Europeană a Scoției, în cazul în care aceasta se desparte de Regatul Unit.
Parlamentul European organizează miercuri, începând cu ora 10:00 (ora României), o dezbatere privind prioritățile în negocierile cu Regatului Unit pentru retragerea acestuia din Uniunea Europeană.
Conferința Președinților a aprobat o propunere de rezoluție întocmită de liderii a patru grupuri politice și Comisiei pentru afaceri constituționale, în care stabilesc condițiile pentru aprobarea finală de către PE a oricărui acord privind Brexitul.
Susținem o voce unitară a UE în viitoarele negocieri privind procesul Brexit, pe baza principiilor europene agreate de toate statele membre, a declarat, miercuri, în Senat, ministrul delegat Ana Birchall.
Ambasadorul britanic la Uniunea Europeană, Tim Barrow, îi va înmâna miercuri personal președintelui Consiliului European, Donald Tusk, scrisoarea prin care Marea Britanie notifică blocul comunitar de intenția sa de a părăsi UE.
Biroul de Informare al Parlamentului European în România organizează dezbaterea ”Uniunea Europeană: priorități și provocări după șase decenii de existență”. Una dintre concluziile este că România vrea mai multă Europă.
