Dan Bucșa, economist al UniCredit Bank la Londra, vorbește într-un interviu acordat EurActiv.ro despre evoluția economiei românești, impactul „pomenilor electorale” asupra creșterii de anul viitor, „mitul” învățământului foarte bun, dar și despre posibilul impact al Brexit și cum poate profita România de Acordul de liber schimb recent semnat de Canada și Uniunea Europeană (CETA).

Iată principalele declarații ale lui Dan Bucșa:
 

• România este în fața unei alegeri pentru viitor: dorește să plătească salarii pe care s-ar putea să le ia înapoi la un moment dat sau să construiască șosele?
• Pomenile electorale cumulează 1,3% din PIB și ar putea să mai crească până la alegeri.
• Riscăm să ajungem, din nou, la momentul 2010, când salariile au fost tăiate în România, după ce au fost majorate excesiv înainte de criză.
• După criză, atât consumatorii, cât și firmele, cât și băncile s-au adaptat la o realitate nouă, se pare că singura categorie care nu s-a adaptat la această nouă realitate sunt parlamentarii.
• România nu exportă mult în Marea Britanie, dar totuși exporturile sunt în principal autoturisme și mașini, echipamente pentru industrie, astfel că aceste sector ar putea fi afectat.
• Mai mult de 4% din forța de muncă din România este în acest moment în Marea Britanie și am putea asista la o repatriere a acestor oameni.
• Anul acesta, economia românească va crește cu peste 4%, dar dacă excludem impactul agriculturii, care este foarte volatil, deja se observă că economia încetinește, este mai slabă decât în 2015.
• Potențialul de creștere al României pe termen lung este sub 3%, probabil în jur de 2-2,5%, adică economia crește încă foarte puternic, bazată în special pe consum.
• Avem mai mult de 2,4 milioane de oameni în România care nu muncesc și nu caută un loc de muncă deși sunt la vârsta la care ar putea avea un loc de muncă.
• După toate măsurătorile europene, avem unul dintre cele mai slabe sisteme de învățământ, de la învățământul primar până la cel universitar.
• Cu cât economia devine mai complexă, cu atât forța de muncă este mai puțin adecvată la cerințe.
• În acest moment, economia României nu poate să absoarbă o întoarcere masivă de forță de muncă.
• La nivel global, în acest moment, are loc o reducere a globalizării.
• Calitatea investițiilor reflectă calitatea țării în care vii.

Redăm mai jos interviul integral (intertitlurile și sublinierile aparțin redacției):

EurActiv.ro: Ce părere aveți despre actele normative adoptate în ultima vreme de Parlament, așa-numitele pomeni electorale? Care va fi impactul acestora asupra economiei anul viitor?

Dan Bucșa: Aceste pomeni sunt peste 1,3% din PIB și ar putea să mai crească până la alegeri. Mai grav decât faptul că aceste pomeni sunt date, este că ele iau din cheltuielile pentru investiții ale statului, care sunt extrem de importante, mai ales că România are cea mai proastă infrastructură din Europa. Nu sunt cheltuieli care vor fi făcute într-un singur an, vor fi repetate în fiecare an și riscăm să ajungem, din nou, la momentul 2010, când salariile au fost tăiate în România, după ce au fost majorate excesiv înainte de criză. 

Suntem exact la momentul în care economia românească începe să încetinească; am ajuns la vârful ciclului economic. De obicei, veniturile bugetare sunt maxime la vârful ciclului economic, s-ar putea ca veniturile bugetare, ca procent din PIB, să scadă de anul viitor. Și atunci spațiul de cheltuieli, în afara cheltuielilor cu asigurările sociale și salariile, scade și el. Astfel, devine o alegere pentru viitor: ce dorește România să facă? Să plătească salarii pe care s-ar putea să le ia înapoi la un moment dat sau să construiască șosele? 

Dacă ne uităm la comportamentul societății românești după criză, observăm că atât consumatorii, cât și firmele, cât și băncile s-au adaptat la o realitate nouă. Consumatorii nu mai cheltuiesc și nu se mai împrumută ca înainte de criză, firmele nu se mai împrumută nici atât, băncile sunt mult mai prudente decât erau înainte de criză... se pare că singura categorie care nu s-a adaptat la această nouă realitate sunt parlamentarii.

Varianta unui deficit mai mare și efectele Brexit

EurActiv.ro: Presupunând că măsurile rămân în vigoare și nu le întoarce Curtea Constituțională sau președintele Klaus Iohannis, există opțiunea pentru Guvernul viitor să crească deficitul chiar cu riscul unor „certuri” din partea Comisiei Europene.

Dan Bucșa: Cred că certurile din partea Comisiei Europene nu sunt importante. Dacă deficitul crește din nou peste 3% din PIB, este foarte posibil ca România să plătească mai mult atunci când se împrumută, iar acești bani vor fi plătiți, din nou, de la buget, adică spațiul de cheltuieli pentru investiții va fi și mai mic decât este în acest moment. România, ca o țară mică, nu își permite să țină un deficit peste 3% foarte mult timp.

Anul acesta, Comisia Europeană a dat de înțeles că, dacă va fi un impact negativ din Brexit, de exemplu, țările vor fi lăsate să cheltuiască mai mult, vor fi acceptate, temporar, deficite mai mari de 3% din PIB. Problema României este că, dacă aceste cheltuieli cu salariile sunt majorate în acest moment, s-ar putea să avem un deficit permanent mai mare de 3% din PIB – ceea ce ar putea fi o problemă pentru investitori.

EurActiv.ro: Cum vedeți impactul Brexit asupra economiei românești?

Dan Bucșa: Efectele economice ale Brexit încă nu s-au simțit pentru că există încă foarte multă incertitudine – nu știm dacă Marea Britanie va cere ieșirea din UE, nu știm când o va face.

Noi credem că cel mai mare impact, dacă Marea Britanie decide să iasă, va fi prin așteptările firmelor – vedem deja că firmele germane sunt mai puțin dornice să investească. Al doilea impact ar putea fi dacă Marea Britanie nu reușește să semneze un tratat comercial cu restul Uniunii Europene și acest impact va fi prin comerț - Marea Britanie este unul dintre primii parteneri comerciali ai UE. România nu exportă mult în Marea Britanie, dar totuși exporturile sunt în principal autoturisme și mașini, echipamente pentru industrie, astfel că aceste sector ar putea fi afectat. Un alt impact ar putea să vină prin restricțiile pe care Marea Britanie ar putea să le pună pentru imigrație. Mai mult de 4% din forța de muncă din România este în acest moment în Marea Britanie și am putea asista la o repatriere a acestor oameni, care nu ar face decât să mărească șomajul, în România.

EurActiv.ro: Ca român ce lucrează în Marea Britanie cum vedeți această posibilă desprindere de UE?

Dan Bucșa: Este o falie între felul în care cei trăiesc în Londra văd acest proces și cum văd acest proces cei care trăiesc în afara Londrei. Londra depinde de sistemul financiar, pe care s-ar putea să-l piardă, sistem care contribuie cam 11% din veniturile bugetare încasate de Marea Britanie și aceste venituri sunt foarte importante pentru Londra. Deocamdată nu este un impact mare, este doar această incertitudine și, evident, o restrângere a activității financiare – bănci străine încep să-și restrângă activitatea, să o mute în altă parte. Efectele nu s-au simțit încă pentru că a fost o perioadă de vară, când investițiile sunt foarte mici, de-abia acum când firmele își fac planurile pentru anul viitor s-ar putea să se vadă efectul referendumului.

Așteptări pentru următorii ani

EurActiv.ro: Care sunt așteptările UniCredit pentru economia românească?

Dan Bucșa: Anul acesta, economia românească va crește cu peste 4%, dar dacă excludem impactul agriculturii, care este foarte volatil, deja se observă că economia încetinește, este mai slabă decât în 2015. Ne așteptăm la o încetinire și în 2017, dar creșterea va rămâne peste 3%. Potențialul de creștere al României pe termen lung este sub 3%, probabil în jur de 2-2,5%, adică economia crește încă foarte puternic, bazată în special pe consum.

Anul acesta, și investițiile au fost foarte puternice pentru că am avut foarte multe încasări din fonduri europene din precedentul exercițiu bugetar. Mergând înainte, este clar că consumul va rămâne un suport pentru creșterea economică, dar problema sunt investițiile. Atât investițiile private, pentru că sistemul privat pare în continuare reticent la a investi, cât mai ales investițiile statului care, în acest an, au fost substanțiale, dar la anul, așa cum spuneam, statul s-ar putea să nu mai aibă suficiente fonduri, după ce plătește toate salariile.

EurActiv.ro: Ce putem face pentru a crește potențialul economic?

Dan Bucșa: Sunt două aspecte aici: cum să atragem investiții și cum să creștem cantitatea și calitatea forței de muncă. În ceea ce privește investițiile, România nu este la fel de proactivă ca alte țări din regiune. Am putea să furăm modelul din Ungaria, Slovacia sau Cehia și am putea să ne promovăm mai bine în străinătate. A trecut perioada în care investitorii vin și se oferă să vină într-o singură țară. Când investitorii se hotărăsc să deschidă o fabrică, se uită la mai multe țări, cel puțin 3-4. România este întotdeauna în prima fază a prospecțiunilor lor, dar după aceea pierde cumva în fața celorlalte țări. Dacă reușim să aducem niște investiții mari, și potențialul de creștere va fi mai mare.

A doua problemă este forța de muncă. Avem mai mult de 2,4 milioane de oameni în România care nu muncesc și nu caută un loc de muncă deși sunt la vârsta la care ar putea avea un loc de muncă. E clar că avem nevoie de reformă a pieței muncii... reducerea bonificațiilor pentru șomeri, în general a tuturor ajutoarelor sociale, canalizarea fondurilor spre calificare, recalificare, spre posibilitățile ca populația să se miște între localități, adică infrastructură.

În ceea ce privește calitatea forței de muncă. Noi trăim încă cu niște mituri – marele nostru mit este că sistemul de învățământ din România este foarte bun. După toate măsurătorile europene, avem unul dintre cele mai slabe sisteme de învățământ, de la învățământul primar până la cel universitar. Și UE are mai multe măsuri, cred că cea mai importantă pentru noi este adecvarea forței de muncă la ieșirea din școală la cerințele economiei. Cu cât economia devine mai complexă, pentru că ne-am mutat ușor-ușor de la textile și pielărie spre mașini, autoturisme, cu atât forța de muncă este mai puțin adecvată la cerințe. Adică sistemul de învățământ nu pregătește oameni pentru ceea ce ar cere economia.

EurActiv.ro: Sunt mai multe companii care investesc în direcția aceasta...

Dan Bucșa: Da, au început companiile să-și facă toate aceste școli tehnice și postliceale pentru a pregăti forța de muncă.

Beneficiile acordurilor de liber-schimb

EurActiv.ro: În acest context, Brexitul nu ar fi poate un eveniment favorabil?

Dan Bucșa: Brexitul ar putea fi un element favorabil, dar ar și pune presiune pe piața muncii. În acest moment, economia României nu poate să absoarbă o întoarcere masivă de forță de muncă.

EurActiv.ro: S-a semnat Acordul de liber-schimb cu Canada (CETA), s-a amânat, deocamdată, semnarea Acordului cu Statele Unite (TTIP). Care va fi efectul acestor tratate asupra economiei românești și asupra contextului european?

Dan Bucșa: La nivel global, în acest moment, are loc o reducere a globalizării. Țările încearcă să-și ridice niște ziduri în jur, să oprească cumva comerțul global să se dezvolte. Pentru o țară care este în continuare competitivă prin costuri, orice acord de liber schimb oferă o oportunitate și România este în această situație. Noi putem să exportăm mai ieftin în astfel de țări și, în momentul în care barierele comerciale sunt reduse, avem o oportunitate, așa cum o au și țările din jurul nostru.

Un astfel de acord comercial are și efecte pozitive și efecte negative. Mulți se referă la calitatea investițiilor care ar putea să vină și la impactul asupra mediului. Dar, în cele din urmă, deciziile se iau în România. Noi decidem cine vine să investească în România. Dacă noi avem niște standarde, acele standarde vor fi respectate în cele din urmă. Calitatea investițiilor reflectă calitatea țării în care vii. Cu cât țara este mai dezvoltată, cu cât țara are niște valori foarte clare, cu atât și investițiile sunt de calitate mai bună.