Vera Jourova, comisarul care a reprezentat Comisia Europeană la dezbateri, a fost nevoită să suporte atacurile lipsite de diplomaţie lansate la adresa sa de social-democraţii români.

Dezbaterea de miercuri din plenul Parlamentului European privind statul de drept din România a arătat un dialog al surzilor între populari, pe de o parte, şi eurodeputaţii PSD-ALDE, pe de altă parte. Cele două tabere şi-au lansat acuzaţii reciproce, într-o atmosferă care a adus aminte de ce se întâmplă în Legislativul de la Bucureşti, nu în cel European, unde lumea se comportă mult mai civilizat, iar lucrurile sunt abordate într-o manieră constructivă.

Atât popularii, cât şi românii din S&D au venit cu informaţii false, dar în articol am ales să le prezentăm doar pe ale celor din urmă, deoarece am putut întrezări o strategie folosită şi acasă şi care gravitează în jurul unor aşa-zise abuzuri ale justiţiei din cauza cărora au avut de suferit mii de români, a protocoalelor secrete dintre DNA şi SRI şi a respectării recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi Comisiei Europene. Toate aceste motive invocate de social-democraţi şi membrii ALDE, plus altele, intră la categoria "fake news".

La fel şi acuzaţia că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu a fost lăsat să vorbească. E greu de crezut că membrii români din PE nu ştiu protocolul.

A mai şocat şi linşajul la comisarul pentru Justiţie, Vera Jourova, acuzată, după o reţetă folosită excesiv de Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu, că habar n-are ce se întâmplă în România. Tot din ţară, eurodeputaţii socialişti au împrumutat ideea suveranităţii naţionale, care ar împiedica UE să se amestece în treburile noastre.

Ioan-Mircea Pașcu, social-democratul cu cea mai înaltă funcţie în PE, cea de vicepreşedinte, a acuzat faptul că, din 2005, România are un sistem care se bazează pe protocoale secrete între serviciile de informații și instituţii, întrebându-se de ce au fost secrete dacă sunt constituționale. Totodată, el a susţinut o teză, reluată apoi de majoritatea social-democraţilor şi eurodeputaţilor români din ALDE, şi anumea cea privind abuzurile comise în lupta anticorupţie. 

"De ce România ar trebui să fie mai supravegheată acum, într-un climat democratic, decât în timpul lui Ceaușescu?", a mai întrebat Paşcu retoric.

NOTĂ Caracterul secret al protocoalelor dintre DNA și SRI aveau drept bază activitatea operativă a ofițerilor SRI, care este secretă. 

Victor Boștinaru a mers pe ideea că Executivul european nu cunoaşte situaţia din România, idee preluată de acasă, unde după cum bine ştim liderul PSD, Liviu Dragnea, şi alţi social-democraţi, dar şi preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, au acuzat de mai multe ori lipsa unei corecte informări. Pentru a compensa această lipsă, Florin Iordache a trimis mai multor ambasade de la Bucureşti cele trei legi ale Justiţiei traduse în engleză. Inclusiv la Ambasada Franţei. Până la urmă, engleza e lingua franca, nu?

"Doamna comisar Jourova, cu regret trebuie să declar, inclusiv prin ce-ați spus astăzi în sală, Comisia fie nu cunoaște situația din România, fie închide ochii la anumite aspecte. Cât despre conținutul modificărilor, soluțiile sunt în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția, ale CCR și sunt inspirate din soluții existente în alte state membre ale UE. Refuz să cred că soluții care garantează independența justiției, drepturile și libertățile fundamentale în Vestul Europei devin pur și simplu inacceptabile în România. Refuz să cred că țara mea e tratată ca o țară de mâna a doua. În plus, Comisia amestecă în mod greu de calificat evaluarea celor trei legi care au fost deja adoptate cu ceea ce ar urma să se întâmple în viitor, nespunându-ne niciun singur element de referință, articol, paragraf sau parte din lege care ar pune cea mai mică problemă independenței, neutralității sau afectarea luptei împotriva corupției", a afirmat Boştinaru.

FALS Modificările la legile Justiției sau cele încercate la Codul Penal și de Procedură Penală nu sunt în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția. Nici ministrul Justiției (cât a lucrat la proiectele de modificarea a legilor Justiției), nici Parlamentul nu au solicitat un punct de vedere din partea Comisiei de la Veneția.

Ca şi Paşcu, Boştinaru s-a referit şi la protoacele secrete dintre DNA şi SRI:

"Un protocol secret încheiat între DNA și SRI a permis să se facă în România poliție politică. Comisia sau a știut sau a tăcut la acest lucru. Procurorii români au comis în mod repetat abuzuri protejate de conducerea DNA".

FALS Astfel de protocoale au fost semnate de procurori cu mai multe instituții din România, printre care și ANAF. Poliție politică înseamnă că procurorii ar fi vizat doar politicieni dintr-un anumit partid. Ori nu există formațiune politică în România care să nu fi avut membri cercetați, judecați și condamnați de instanțele din România.

Dan Nica, scăpat de griji după clasarea acuzaţiilor din dosarul Microsoft, a vorbit de dezinformări şi a susţinut că premierul Dăncilă nu a primit invitaţia de a veni în plenul PE.

"Doamna comisar, din păcate au fost spus atâtea neadevăruri încât ar trebui să înființăm și o nouă inițiativă: minciuna ucide. El a susținut că se invocă în mod fals că ar fi trebuit să vină prim-ministrul, care nici n-ar fi primit o invitație. Motivele sunt foarte simple: pentru că nu adevărul interesa astăzi, ci discursuri politicianiste și lipsa oricărui argument. Nu sunt în stare cei care critică să spună: «Domnule, articolul, aliniatul este în neregulă». Pentru că nu există așa ceva. Au colportat astăzi și, din păcate, vreau să vă spun că unii dintre colegi (au spus) minciuni. Și v-au dezinformat, doamna comisar. Poate dacă v-ați fi întâlnit cu domnul ministru (Tudorel Toader - n.r.) sunt convins că ați fi avut alt discurs. Cum e posibil să spuneți despre independența sistemului judiciar, când legile respective au fost declarate constituționale de CCR. Cum e posibil să nu știți sau să nu vă fi spus nimeni că din cele 350 de amendamente 270 au fost propuse de CSM?", a acuzat Nica. 

PARȚIAL FALS Da, multe amendamente incluse în legile Justiției provin de la Consiliul Superior al Magistraturii, însă nu sunt de impact. În cazul prevederilor importante amendamentele CSM au fost respinse. De exemplu, înființarea secției de anchetare a magistraților, prevederea prin care i se impune președintelui României să nu poată refuza două propuneri pentru funcțiile de șefi de parchete, eliminarea independenței procurorilor, dreptul șefilor de a verifica și a cere anumite soluții în dosarele procurorilor etc.

Românii, în sărbătoare

Gabriela Zoană, proaspăt venită în PE în urma plecării Vioricăi Dăncilă, a apărat acţiunile majorităţii de la Bucureşti, invocând jurisprudenţa CEDO, recomandările CE şi propunerile făcute de instituţiile din sistemul judiciar.

"Niciodată nu s-a spus problema ca Parlamentul să nu ia în considerare deciziile CCR", a mai spus ea, înainte de a arunca în luptă argumentul Centenarului, care ar trebui să-i determine pe toţi românii să trăiască în pace şi armonie.

"2018 e anul Centenarului Marii Uniri. România e în sărbătoare, se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Îmi doresc să ne unim cu toţii eforturile şi energia pentru a sărbători România. Asistăm la dezbateri fireşti într-o democraţie performantă, însă dezbaterile interne nu trebuie prezentate în PE, fiind subiecte false de dispute politice, existând riscul să se creeze emoţie şi dezbinare socială în anul Centenarului", a perorat urmaşa doamnei Dăncilă.

FALS Nici legislaţia CEDO, nici recomandările Comisiei nu sunt respectate. În ceea ce priveşte respectarea deciziilor CCR de către Parlament, nimeni nu a contestat acest lucru.

Vieţi distruse de justiţie

Claudia Ţapardel a scos şi ea la înaintare "miile de vieţi distruse" în România din cauza nerespectării principiului nevinovăţiei.

"Regret că ne aflăm din nou în faţa unei campanii murdare de dezinformare la adresa României şi că ne aflăm într-o situaţie extrem de periculoasă în care se contestă acţiuni legitime ale unui Parlament naţional. Ceea ce nu aţi înţeles este că astăzi vorbim despre nişte legi ale Justiţiei în România care au ca obiectiv respectarea drepturilor şi ale libertăţilor civile ale cetăţenilor români şi respectarea principiului nevinovăţiei. Poate că ar trebui să discutăm aici, în forul democraţiei europene, despre sutele, dacă nu miile de vieţi distruse în România, prin nerespectarea acestui principiu consfinţit de legislaţia europeană. Şi anume principiul nevinovăţiei. Să vorbim despre Justiţie televizată, despre cariere şi imagine publică distruse în urma unor dosare bazate pe probe neconcludente şi puţin solide, care în final au fost soluţionate cu neînceperea urmăririi penale sau chiar au fost clasate. Când vorbim despre Legile Justiţiei vorbim despre un pachet de legi care a fost dezbătut luni întregi, împreună cu asociaţiile profesionale, precum şi la nivelul Parlamentului naţional. Iar amendamentele depuse sunt emanaţia acestui proces de consultare. Aceasta este realitatea în România".

FALS În România se respectă prezumţia de nevinovăţie. Ca şi restul social-democraţilor, Ţapardel nu aduce nicio dovadă privind „miile de vieţi distruse”. Cât despre procesul de consultare, nu trebuie să mai amintim că doar a fost mimat.

Emilian Pavel: "Doamna comisar, colegii dvs, preşedintele Juncker şi comisarul Timmermans s-au arătat îngrijoraţi şi au solicitat imperativ Parlamentului României modificarea legilor justiţiei adoptate anul trecut, fără a fi promulgate şi fără a cunoaşte verdictul CCR. Avem de-a face aici cu imixtiuni grave în afacerile constituţionale şi interne ale statului român. Aţi tras paiul scurt, doamna comisar, acele îngrijorări nesusţinute astăzi de dânşii, ci de dvs, par să nu fie împărtăşie de PE. Uitaţi-vă în jur, sunt 20 sau mai puţin de colegi deputaţi din alte state membre care se îngrijorează şi dânşii ca şi dvs. O simplă înşiruire de lozinci, mai ales pe partea dreaptă. O astfel de dezbatere nu-şi are locul în acest plen, fără a avea participarea reprezentanţilor autorităţilor române pentru a explica şi pentru a fi transparenţi în faţa dvs".

Pavel a mai vorbit de abuzurile din justiţie din ultimii ani, "pe care încearcă cu greu să le înlăture" Guvernul Dăncilă, şi a afirmat că MCV trebuie să dispară.

Andi Cristea: "Faptul că astăzi vorbim despre situația din România, mă refer la acei colegi din România, în asemenea termeni apocaliptici arată, după caz, limitele de înțelegere sau agenda anti-românească a unora dintre dumneavoastră. Mai ales că suntem în momente-cheie, când în interiorul UE se reconfigurează instrumentele financiare post-2020, și deja avem narativul incorect al condiționării banilor europeni de așa-zisul grad de respectare a statului de drept. Trăim vremuri interesante. Vreau să spun un lucru foarte clar: românii sunt cetățeni europeni. Suntem buni europeni, suntem solidari cu valorile democrației de tip european și vrem stat de drept adevărat, fără elemente de neconstituționalitate, fără abuz, cu sistem intern de check and balances".

Doru-Claudian Frunzulică a lansat şi el un atac la Vera Jourova, căreia i-a reproşat faptul că nu a exprimat nicio obiecţie în 2016, atunci când Guvernul Cioloş a adoptat o OUG prin care a modificat 114 articole din Codul Penal, fără consultare publică şi fără avizul autorităţilor competente.

PARȚIAL ADEVĂRAT Deși încearcă să facă o paralelă și să-și motiveze atacurile asupra legilor penale, PSD-ALDE omite să spună că acele modificări făcute de guvernul Cioloș erau chestiuni minore, toate în urma unor decizii ale Curții Constituționale și aveau toate avizele necesare, inclusiv de la Consiliul Superior al Magistraturii. Niciunul nu era negativ. În plus, ordonanța a trecut lejer prin parlamentul dominat și la acea dată de PSD și ALDE, care nu au avut nimic de comentat.

Maria Grapini i-a spus comisarului pentru Justiţie că este "decepţia zilei mele de astăzi" şi i-a oferit o broşură cu explicaţii privind modul în care s-au făcut dezbaterile pe legile Justiţiei.

"Şi doamna Macovei care aici aplaudă când nu trebuie a făcut un pachet de legi, prin asumare, în care au rămas foarte multe articole neconstituţionale. Şi ce se chinuie acum acest Guvern şi domnul ministru, tot respectul pentru profesionalismul dumnealui, este să corecteze aceste amendamente neconstituţionale. Şi au fost sute de oameni, mii de oameni băgaţi în puşcărie pe legile doamnei Macovei. Şi acum plătim la CEDO din bugetul cetăţenilor români".

FALS Comparaţia cu legile Monicăi Macovei nu are nicio bază. Conjunctura era alta, erau modificări cerute de autorităţile europene pentru ca România să poată adera la UE. Nu există amendamente neconstituţionale în aceste legi. E greu de înţeles ce vrea să spună Grapini când se referă oamenii "băgaţi în puşcărie" pe legile Monicăi Macovei. După cum am explicat mai sus, condamnările la CEDO în cea mai mare parte nu au legătură cu legile Justiţiei.


Una dintre cele mai vehemente intervenţii a avut eurodeputata ALDE Norica Nicolai:

"La București avem intenția de a legifera, pentru că nici legile de  organizare a justiției nu sunt legi în vigoare, nici nu am avut vreo discuție despre modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală".

FALS OUG 13 a fost primul atac asupra Codului Penal și al Codului de Procedură Penală. Prin OUG 13 s-a încercat mutilarea definiției abuzului în serviciu, a conflictului de interese, abrogarea infracțiunii de neglijență în serviciu.

În plus, autorii OUG 13 s-au pus la adăpost prin modificarea textului infracțiunii de favorizarea infractorului. Nu ar mai fi fost pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. În materie de procedură penală, remarcăm că denunțurile nu mai erau valabile decât dacă erau făcute în primele 6 luni de la săvârșirea faptei.

"E o discuție politicianistă și îngrijorarea dvs nu-și are rostul decât din prisma unui partizanat politic. Nu vreau să cred că prin această dezbatere doriți să împiedicați un parlament national să-și exercite principal lui prerogativă, aceea de a legifera. Pentru că ar fi nedemocratic și incorect".

FALS Parlamentul European și, în general, nicio instituție europeană nu poate interveni în procesul legislativ și nu poate împiedica Parlamentul României să legifereze anumite legi. Dar poate da recomandări şi poate să exprime îngrijorări, dat fiind că reprezintă vocea cetăţenilor europeni.

"Prezumția de nevinovăție, doamna comisar, drepturile și libertățile în procesul penal nu sunt garanții proceduale pe care UE le ocrotește? Dvs sunteți garantul tratatelor. Ce-ați făcut doamna comisar când sute de oameni au fost abuziv trimiși în închisoare și achitați? Ce-ați făcut doamna comisar când foarte, foarte mulți cetățeni au fost interceptați în afara legii? Când servicii de informații care nu au atribuții în procesul penal au fost implicate în realizarea acestuia? Ce s-a făcut doamnă comisar când state membre care privilegiază dreptul companiilor de a da mită în România au dat mită în România? S-au închis dosarele pentru că nu conveneau unor interese economice ale unor state membre. Ne pare foarte rău, doamnă comisar, dar justiția se înfăptuiește cu bună credință, cu onestitate și cu corectitudine. Și numai de astfel de valori nu dați dovadă în dezbaterea de astăzi".

FALS Nu pot fi trimiși în judecată abuziv inculpați. Actele de inculpare sunt analizate după trimitea în judecată de un judecător de cameră preliminară. Atribuțiile judecătorului de cameră preliminară:

  • verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror;
  • verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală;
  • soluţionează plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată;
  • soluţionează alte situaţii expres prevăzute de lege.

Cu alte cuvinte, în cazul în care judecătorul constată nereguli, dosarul revine la procuror pentru refacerea unor acte, dacă este cazul, sau se înlătură din dosar. În ultimii 10 ani, nu există niciun caz cunoscut de interceptare nelegală folosită într-un dosar penal.

Serviciile secrete au colaborat cu parchetele în baza unor protocoale, dar aceste colaborări au încetat în 2016, atunci când CCR a decis că este neconstituțional ca serviciile secrete să aibă atribuții în cercetarea penală. Au fost mai multe dosare în care au fost investigate companii străine acuzate de corupție în România.

Colegul ei Mircea Diaconu a declarat că şi el e îngrijorat de statul de drept din România, care are probleme din cauza legilor adoptate în perioada în care România dorea să devină membră a UE.

"În urmă cu vreo 10 ani s-au modificat legile justiției fără vreo dezbatere publică, prin asumare de răspundere și au dat atunci prerogative președintelui de respingere discreționară a numirii magistraților în funcții de conducere, adică exact ce se reproșează Poloniei astăzi. România a devenit între timp statul cu cele mai multe condamnări la CEDO, pentru abuzuri împotriva cetățenilor și nimeni nu răspunde…În acești ani s-au emis în România mandate de arestare din ce în ce mai multe…În 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare și urmărire decât FBI. Au fost ascultați mii de cetățeni în perioada ultimelor alegeri parlamentare, pe motiv de siguranță națională. Ca să traduc mai simplu: terorism. Aceștia erau oameni de afaceri, funcționari, politicieni, unii chiar candidați. Ca și cum la alegeri în jur de 1.000 de teroriști au apărut în România și au dispărut după aceea la fel de brusc, într-o țară în care nu există niciun terorist și niciun act de terorism".

FALS România este, adevărat, pe primul loc ca număr de plângeri la CEDO, dar nu pentru abuzuri ale statului împotriva cetățenilor ci, în 99% din cazuri, din cauza condițiilor de detenție din penitenciare.

El a mai spus că statul de drept are probleme și acestea pot fi reparate doar de Parlament care nu trebuie să ceară aprobarea nimănui și care nu poate fi cenzurat decât de CCR.

"Vreau independența justiției, dar mai ales a României", a conchis Diaconu.

Şi Laurenţiu Rebega, independent, membru al Grupului Europa Națiunilor și a Libertății Rebega, e deranjat de aşa-zisa imixtiune a autorităţilor europene în afacerile interne ale unui stat membru.

În sprijinul afirmaţiilor sale, el a citit primele două articole din Constituție:

ARTICOLUL 1
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

"Astăzi suntem martorii politizării îngrijorătoare din partea unui grup politic a unei dezbateri care ar trebui să aibă scopul invers: acela de a elimina factorul politic și de a încuraja considerațiile bazate pe fapte. Statul de drept nu e o creație divină și inalienabilă, ci un construct uman care trebuie întreținut și renovat în permanență nu numai în România, peste tot în UE. Soluțiile trebuie să le găsim noi în România, așa cum au spus și președintele Juncker și președintele Iohannis. România își dorește conformare cu standardele constituționale și europene. Dar printr-un dialog institutional viabil. Însă UE trebuie să înțeleagă că România nu e  o țară de mâna a doua, cu cetățeni de mâna a doua. Am fugit prea mult de Uniunea Sovietică ca să acceptăm să mai avem pe cineva deasupra noastră".