Parlamentul European a adoptat un act normativ pentru reducerea emisiilor de CO2 din industrie în UE, pentru a începe implementarea angajamentelor din Acordul de la Paris.

Noua lege va accelera retragerea certificatelor de emisii aflate pe „piața de carbon” din sistemul UE de comercializare a emisiilor (ETS) care acoperă aproximativ 40% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.

Astfel, reducerea anuală a certificatelor pentru emisii de carbon tranzacționabile plasate pe piaţă (așa-numitul ”factor linear de reducere”) fi de 2,2% din 2021, față de 1,74% cum este planificat acum, iar acest factor va fi analizat permanent pentru a putea evalua creșterea lui la o dată ulterioară.

Pe altă parte, legislația adoptată de Parlament, care a fost deja agreastă informal cu miniștrii din statele membre UE, prevede dublarea capacității rezervei de stabilitate a pieței ETS pentru a elimina certificatele aflate în exces pe piață (ceea ce va permite absorbția a până la 24% din certificatele aflate în surplus).

 

În plus, vor fi create două fonduri pentru creşterea inovaţiei şi încurajarea tranziţiei la o economie bazată doar într-o mică măsură pe carbon, explică Parlamentul European.

Un fond de modernizare va ajuta la actualizarea sistemelor energetice din statele membre ale UE cu venituri mici, de care va beneficia inclusiv România. Fondul nu poate fi utilizat pentru proiecte implicând cărbune, cu excepţia încălzirii centralizate în cele mai sărace state membre - state cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 30% din media UE în 2013 - astfel că de această derogare vor beneficia România şi Bulgaria, care vor avea voie să folosească acest fond pentru modernizarea instalaţiilor care produc electricitate pe bază de cărbune, în perioada 2021-2030.

Dacă cele două state vor utiliza acest fond pentru a-şi moderniza sistemele bazate pe combustibili fosili, vor fi obligate să folosească un număr echivalent de certificate gratuite pentru investiţii în surse de energie de alt tip.

Un alt fond va fi utilizat pentru inovaţii şi va oferi sprijin financiar pentru energii regenerabile, proiecte de captare şi înmagazinare a carbonului şi proiectele de inovaţie în domeniul energiei bazate într-o mică măsură pe carbon.

Eurodeputatul Julie Girling (ECR, Marea Britanie), raportor al Parlamentului pentru acest proiect legislativ, a spus că ETS rămâne principalul pilon al politicii UE de combatere a schimbării climatice, iar deputații au agreat o actualizare ambițioasă a sistemului. „ETS a avut mulți detractori de-a lungul timpului. Am abordat multe probleme - de la prețul carbonului care era clar prea mic pentru a face piața funcțională la tema extrem de dificilă a unui echilibru între ambițiile noastre privind mediul și protecția industriei europene - mare consumatoare de energie”, a declarat Girling.

Pentru a intra în vigoare, Consiliul UE trebuie să adopte formal legea adoptată marți de Parlament. Obiectivele inițiativei sunt de a atinge ținta UE pentru 2030 de a reduce emisia de gaze cu efect de seră cu „cel puțin” 40%, protejând în același timp industria UE de riscul „scurgerilor de carbon” (emitenții să se mute spre terțe state cu limite mai puțin stricte) și de a promova inovația și modernizarea sectoarelor industriale și energetice în următoarea decadă după 2020.