Un nou acord de încetare a focului a fost încheiat la Alep, la câteva ore după eșecul primului, iar evacuarea civililor și insurgenților a început joi. Liderii UE reuniți la Bruxelles vor proceda ca de obicei: vor condamna atrocitățile. Și atât!

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (SOHR), citat de Reuters, a anunțat joi că primele convoaie cu răniți care au nevoie de îngrijiri medicale au părăsit estul Alepului, aflat încă sub controlul rebelilor, relatează Reuters.

Și Ministerul rus al Apărării a confirmat că evacuarea a circa 5.000 de rebeli și a familiilor lor a început. 

Evacuarea nu decurge însă în cele mai bune condiții, forțe fidele guvernului sirian trăgând asupra mai multor ambulanțe care încearcă să scoată civilii din zonă, deși autoritățile siriene au garantat siguranța rebelilor și a familiilor lor.  Cel puțin o persoană și-a pierdut viața în urma acestor incidente.

"Mii de oameni trebuie evacuați, dar prioritatea sunt răniții, bolnavii și copiii", a declarat Jan Egeland, consilier al ONU pe probleme umanitare.

Rusia folosește drone pentru a monitoriza transportarea rebelilor și a familiilor lor, cu 20 de autobuze și 10 ambulanțe.

Acordul de încetare a focului nu se aplică totuși complet, la puțin timp după anunțarea lui trupele guvernamentale avansând în Sukkari, o zonă din Alep aflată încă sub controlul rebelilor, conform Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului. 

Vedem în timp real. Și, la fel ca în Bosnia și Rwanda, nu facem nimic

"De fiecare dată când se întâmplă un masacru, spunem «niciodată». Acum «niciodată» se întâmplă în Alep", comentează The Daily Telegraph, notând că soldații sirieni iau cu asalt casă după casă, executând pe loc pe orice se nimerește în calea lor. 

Locuitorii se tem de execuții sumare, dispariții forțate, tortură și viol - un tablou sumbru dar care sună familiar, pentru că l-am mai auzit.

"Am văzut câmpurile morții din Cambodgia, orașele fantomă ale Kurdistanului irakian otrăvit de arme chimice, luptătorii înarmați cu macete din Rwanda, asediile de la Sarajevo și Srebrenița, precum și lagărele morții din Darfur", mai scrie publicația citată.

"Nu putem spune că nu am știut. Am știut atunci, știm și acum. Putem urmări în direct cum rezidenți îngroziți (din Alep) postează pe social media mesaje de rămas bun", notează cotidianul britanic, amintind că ONU, paralizată de veto-ul Rusiei și al Chinei din Consiliul de Securitate, nu face decât să condamne crimele împotriva civililor inocenți din Siria. Dar asta nu-i ajută cu nimic pe copiii flămânzi din Alep. 


Autoarea articolului, Julie Lenarz, director executiv la Human Security Centre, atrage atenția că omenirea nu a învățat din decenii de conflicte că neintervenția nu este răspunsul la intervenții eșuate. 

Iadul din Siria arată că "nu trebuie ignorate sau uitate consecințele lipsei de acțiune, deoarece ele pot avea uneori repercusiuni chiar mai devastatoare decât luarea de măsuri. Este prea târziu pentru oamenii din Alep. Ei vor avea soarta sufletelor neliniștite din Cambodgia, Rwanda, Bosnia și Darfur, într-o lungă listă de victime abandonate de către comunitatea internațională", este concluzia tristă a autorului.

Reacție anemică a liderilor europeni

Șefii de stat și de guvern din UE se reunesc joi seara, la Bruxelles. Principalele teme de pe agenda reuniunii vizează gestionarea migrației, securitatea internă și externă a Uniunii, aspectele economice, precum și relațiile externe ale Uniunii Europene, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale. Situația din Siria nici măcar nu este menționată în comunicatul care anunță participarea președintelui Klaus Iohannis la Consiliul European.

Concluziile Consiliului European, consultate de EurActiv.com, se potrivesc zicalei românești "câinele care latră nu mușcă". 

"Consiliul European condamnă cu fermitate atacurile continue asupra Alepului de către regimul sirian și aliații săi, în special în Rusia, inclusiv atacurile intenționate asupra civililor și spitalelor," se arată în concluziile ultimei reuniuni a liderilor europeni de anul acesta. 

"Cei responsabili pentru încălcarea dreptului internațional, unele încălcări putând constitui crime de război, trebuie să fie trași la răspundere. UE are în vedere toate opțiunile disponibile", se mai arată în documentul citat de EurActiv.com.

Vă sună familiar? Da, aceleași au fost concluziile și la precedentul Consiliu European, cel din octombrie. Cu mici diferențe. Nesemnificative.

"UE examinează toate opțiunile disponibile, în cazul în care atrocitățile actuale continuă", potrivit concluziilor summitului din 20 și 21 octombrie.

Ei bine, atrocitățile  au continuat. E drept că aceste concluzii se mai pot schimba pe ici, pe colo, dar, deocamdată, singura diferență majoră este introducerea noțiunii de "crime de război". 

Bashar al-Assad, răul cel mai mic

"Politica nu înseamnă să alegi între bine și mai bine, ci înseamnă să alegi răul cel mai mic. Consider că președintele al-Assad e răul mai mic în comparație cu terorismul de factură islamistă", a declarat președintele ceh, Miloș Zeman, liderul prorus a cărui țară este singura din Uniunea Europeană care încă are ambasadă la Damasc, transmite AFP, care preia un interviu acordat de Zeman unei publicații portugheze.

Întrebat despre reluarea violențelor între forțele loiale regimului de la Damasc și rebelii din Alep, Miloș Zeman a subliniat că "nimeni nu spune că al-Assad e președintele ideal, dar trebuie să vedem și cine face parte din cealaltă tabără", notează Agerpres.

"Așa-zișii liberali sirieni stau în birouri la New York și la Paris, nu îi vedem pe câmpul de luptă. Acolo îi vedem pe cei din Statul Islamic, pe cei din Al-Qaida și pe alți extremiști islamiști", a adăugat președintele ceh, pe care criticii îl descriu adesea drept populist și care e cunoscut pentru declarațiile antimusulmane.