Referendumul din 23 iunie 2016, în care a învins gruparea favorabilă ieșirii Regatului Unit din UE are, printre victimele colaterale, Japonia. Sunt afectate exporturile și a scăzut bursa. În plus, Regatul Unit s-ar putea apropia de China.

Unda de șoc s-a propagat mai ales prin consolidarea bruscă a yenului și scăderea dramatică a indicilor bursieri din Tokyo.

Sinteza efectelor 

Yenul s-a consolidat brusc afectând exporturile, iar acțiunile la bursă au pierdut substanțial din valoare, diminuând averea unor japonezi. Guvernul are în vedere intervenții serioase, în cazul persistenței unor asemenea efecte negative.

Impactul nefavorabil asupra economiei nipone poate diminua rezultatele electorale ale partidului de guvernământ la scrutinul din 10 iulie a.c. Președinția turnantă a G7, asigurată de Japonia, are în vedere coordonarea în scopul stabilizării piețelor financiare, inclusiv prin operațiuni de swap convenite de băncile centrale. Negocierile pentru un acord de liber schimb UE - Japonia ar putea fi întârziate.

 

  • După ieșirea din UE, Marea Britanie ar putea să se apropie mai mult de China, slăbind unitatea G7 și afectând influența Japoniei în grupare. Ca oportunități, importurile s-au ieftinit, în timp ce achizițiile de firme în străinătate devin mai rentabile.           
  • Valoarea în euro a creditului japonez pentru metroul București – Otopeni crește, proporțional cu aprecierea yenului față de euro. 

 

Daune imediate și posibile măsuri de contracarare 

Serios afectată de rezultatul referendum-ului privind ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, Japonia, a treia mare economie a lumii, a resimțit reverberațiile undei de șoc de pe piețele financiare ale lumii. Seismul financiar a provocat principalului indice al bursei din Tokyo cea mai mare scădere pe parcursul unei zile, din ultimii 16 ani.            

Programul premierului Shinzo Abe de stimulente pentru creștere economică a fost puternic afectat de oscilațiile de pe piața valutară, când speculanții au cumpărat yeni, în căutarea unui paradis valutar. Imediat după anunțarea rezultatului, yenul s-a apreciat cu 13% față de lira sterlină și cu 5% față de dolar. În cursul zilei, yenul ajunsese la 99 ¥/$. Un bancher renumit estimase că dolarul ar putea rămâne la un curs de circa 100 yeni pe termen mai lung, dacă nu se iau măsuri corespunzătoare. Moneda europeană s-a devalorizat brusc, ajungând la doar 110 ¥/€, într-un anumit moment.           

În perioada 23 – 27 iunie, yenul s-a consolidat în raport cu celelalte trei mari valute ale lumii, cel mai mult în raport cu lira sterlină, în mod firesc, dar și în raport cu euro. Slăbirea chiar și a dolarului în raport cu moneda japoneză poate fi pusă pe seama strânsei interdependențe transatlantice.  

Ca orice marfă soldată, lira sterlină s-a vândut foarte bine la Tokyo, casele de schimb epuizându-și stocurile în ziua de 27 iunie 2016. Turiștii și studenții care merg în Regatul Unit și-au făcut provizii.           

Programul economic al Japoniei numit „abenomics” a suferit tocmai pe prima componentă, de succes până acum, anume cea monetară. Evident, exporturile nipone s-au scumpit proporțional cu aprecierea yenului, diminuând profitabilitatea unor mari concerne ca Toyota, Hitachi sau Mitsubishi.           

Programul „abenomics” reușise să devalorizeze yenul față de dolar cu peste 25 % în ultimii ani, în încercarea de stopare a deflației și a stagnării PIB. Banca Japoniei tocmai redusese dobânda de referință sub zero, pentru prima dată în istoria sa, iar acum efectul este anulat în cea mai mare parte, de atractivitatea yenului.

Guvernatorul Haruhiko Kuroda a declarat că este pregătit să livreze lichidități pe piață, inclusiv prin operațiuni de swap cu alte bănci centrale. Premierul Shinzo Abe a solicitat măsuri care să  aducă „stabilitate”. S-ar putea ca banca să nu mai aștepte reuniunea ordinară a bordului din 28-29 iulie și să decidă mai din timp noi măsuri de scoatere pe piață a unor lichidități, pentru a combate deflația.           

Oficialii niponi au atenționat asupra efectului contagios al turbulențelor de pe piețele internaționale provocate de efectul Brexit. Remarcând nervozitatea piețelor, viceprim ministrul și ministrul de finanțe, Taro Aso, s-a arătat preocupat, după o ședință de guvern extraordinară din ziua următoare referendum-ului, relevând importanța stabilității piețelor valutare și financiare internaționale pentru refacerea economiei țării.           

O nouă intervenție pe piața valutară nu este exclusă, deși la summit-ul G7 din Japonia, în mai 2016, premierul Shinzo Abe nu a reușit să-și convingă partenerii de pericolul unui yen prea puternic. Ultima intervenție majoră avusese loc în contextul volatilității create de cutremurul din 2011.           

Cum au reacționat piețele bursiere 

Piețele bursiere au reacționat, și ele, prompt. Indicele Nikkei 225 a scăzut cu 7,9 %, cea mai accentuată diminuare de după criza dot-com din 2000. Declinul este pus pe seama elementului surpriză, deoarece investitorii mizaseră pe rămânerea Regatului Unit în UE. În timp ce consolidarea yenului afectează exporturile, scăderea indicelui bursier diminuează valoarea activelor deținute de japonezi.           

Comunitatea de afaceri niponă și-a exprimat ferm dezamăgirea față de rezultatul referendum-ului, piețele grăbindu-se să vândă activele riscante, inclusiv acțiunile bursiere. În evaluarea șefului patronatelor nipone, Sadayuki Sakakibara, Japonia a investit peste 10 trilioane yeni în Regatul Unit, mai mult de 1.000 de firme japoneze activând în regat, cu un număr de angajați de circa 140.000, care pot fi afectați în viitor. Marile firme japoneze prezente pe piața britanică, mai ales din domeniul auto, pregătesc măsuri de adaptare la noile realități. Toyota a produs în anul 2015 un număr de 190.000 de autoturisme în Marea Britanie, din care 75 % s-au livrat în UE și doar 10 % au rămas în regat. Honda produce 140.000 de autoturisme/an  în regat, jumătate exportându-se în UE.                     

Evaluarea diverselor efecte ale Brexit asupra Japoniei este în curs, depinzând mult de modul în care se va derula în continuare relația UE – Marea Britanie. În mod firesc, economiștii niponi estimează că, pe ansamblu Brexit are un efect negativ asupra economiei globale, molipsind și Japonia. Totuși, în ciuda randamentelor negative, prețul titlurilor de stat japoneze a crescut            Guvernul ia în considerare patru categorii de acțiuni, dacă prețul bursele vor persista într-o zonă scăzută, iar yenul se va menține puternic:

-  extinderea stimulentelor economice guvernamentale și devansarea unor termene în acest scop;

-  măsuri suplimentare de relaxare cantitativă (lansare de monedă pe piață) din partea Băncii Japoniei;

-  intervenții ale guvernului și băncii centrale pe piața valutară, prin vânzarea de yeni;-       asistență financiară pentru  IMM-uri.

Valoarea acestui pachet de intervenții este estimată la 10 trilioane yeni (aproape 100 miliarde $).   

Importurile și investițiile externe           

Dacă exporturile nipone  se scumpesc prin brusca apreciere a yenului, dimpotrivă, importurile devin mai ieftine. Afectată puternic de închiderea centralelor nucleare după cutremurul din 2011, energetica niponă importă mai mult gaz lichefiat, pentru acoperirea consumului de electricitate. Cu un yen mai puternic, la aceleași prețuri în alte valute, mai ales în dolari, importatorii japonezi vor plăti mai puțin, în felul acesta compensându-se la nivelul balanței comerciale naționale, pierderile de la export.

Achizițiile de firme în străinătate convenite anterior devin și ele mai ieftine, atâta timp cât investitorii japonezi dețin yeni, iar tranzacțiile le plătesc în euro, lire sau dolari.În ultimii 3 ani, marile companii japoneze au încheiat contracte de achiziții în străinătate în valoare de cel puțin 210 miliarde $[1].

Cea mai mare tranzacție recentă a fost realizată de NTT Data, care a cumpărat partea de servicii tehnologice a Dell Inc., la un preț de 3,1 mld.$. La vremea tranzacției, cursul fusese de 113, 45 ¥/$, ajungând pe 24 iunie la 99,02 ¥/$, astfel diminuându-se proporțional suma pe care NTT Data o are de plătit. Grupul Asahi a semnat în aprilie 2016 un contract de achiziție a mărcilor de bere Peroni, Grolsch și Meantine, cu 2,55 mld. €, la vremea când moneda europeană valora 128 yeni. Pe 24 iunie, cursul a ajuns la 109,57 ¥/€, aducând o economie grupului Asahi de circa 47 mld. ¥.

După datele Bloomberg, în primele 5 luni ale anului 2016, firmele japoneze au contractat achiziții în străinătate de 66 mld. $.În continuare, însă, incertitudinile din UE vor dilua apetitul companiilor nipone pentru achiziții în Uniune, prudența impunându-se chiar și în cazul altor tranzacții comerciale. În același timp, poate fi momentul potrivit de a investi în Marea Britanie, unde totul a devenit mai ieftin, când lira și dobânzile au scăzut. Totuși, în mod tradițional, operatorii economici niponi manifestă prudență.În privința creditelor oferite altor țări, inclusiv din partea JICA (Agenția Japoneză de Cooperare Internațională) drept asistență pentru dezvoltare, tratele scadente în yeni devin și ele mai scumpe pentru debitorii care dețin alte valute.  Raporturile Japoniei cu UE și China            

Guvernul Japoniei și-a exprimat dezamăgirea față de ieșirea Marii Britanii din UE, care ar putea afecta serios negocierile avansate pentru încheierea, până la finele acestui an, a acordului de liber schimb (acord de parteneriat economic).

La summit-ul G7 din mai a.c. de la Iseshima, părțile exprimaseră speranța încheierii negocierilor până la sfârșitul anului 2016. Liderii marilor companii din arhipelagul nipon se așteaptă la înrăutățirea stării economiei UE în următoarele 6 luni, ca efect al Brexit, conform unui sondaj al Nikkei, din 27 iunie.

Dintre 123 de președinți de firme intervievați, peste jumătate au spus că economia europeană se va deteriora în următoarea jumătate de an. Niciunul nu prevede o expansiune solidă a economiei UE și numai 5,7 % cred că s-ar putea ameliora ușor. Peste 25 % din respondenți au în vedere modificarea strategiei de afaceri pe Regatul Unit.           

O bună parte din presa niponă a catalogat evenimentul drept o „criză existențială” a Uniunii Europene, provocată în bună parte de inabilitatea politicienilor de a se angaja într-un dialog cu populația pe tema globalizării. S-a comentat cu privire la posibilul efect de domino (cutia Pandorei) asupra altor state membre ale UE.           

Ministrul nipon de externe, Fumio Kishida, a declarat că va analiza îndeaproape impactul asupra Japoniei și a întregii lumi, luând măsurile necesare din perspectiva interesului japonez.             Noul vice-ministru de externe, Shinsuke Sugiyama, și-a exprimat și el regretul față de rezultatul referendum-ului, după ce premierul declarase, la summit-ul G7 din luna mai 2016, interesul țării sale ca Regatul Unit să rămână în UE. Mai mult, a amintit că Japonia și Marea Britanie împărtășesc aceleași valori fundamentale, nu numai din perspectivă comercială, ci și politică și de securitate.           

Profesorul Yuichi Hosoya de la Universitatea Keyo, a opinat că Brexit poate avea impact asupra situației din Marea Chinei de Sud, deoarece Regatul Unit dezvoltă relații strânse cu China, inclusiv ca membri fondatori ai Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură, inițiată de China, bancă la care Japonia și SUA nu au aderat. Japonia este preocupată de proiectul unei centrale nucleare convenit anul trecut între China și Regatul Unit.

După ieșirea din UE, Londra se va apropia mai mult de China, a opinat profesorul, precizând că această apropiere va slăbi unitatea G7, cu efecte negative asupra Japoniei.           

Pe de altă parte, un cadru universitar nipon remarcă oportunitatea ieftinirii studiilor în Regatul Unit pentru japonezi, odată cu devalorizarea lirei sterline. Președinția niponă a G7 Președinția niponă în exercițiu a G7 manifestă responsabilitate în coordonarea și armonizarea pozițiilor celor 7 economii mature, în a contracara efectul Brexit, inclusiv prin activarea unor linii de swap valutar, pentru a furniza lichidități pe piață. Aceste linii au fost create în timpul crizei financiare și apoi permanentizate în anul 2013, între băncile centrale din Japonia, SUA, zona euro, Marea Britanie, Elveția și Canada.           

Japonia a catalizat o declarație a oficialilor financiari din această grupare, la 25 iunie, exprimând determinarea de a coopera în stabilizarea piețelor financiare.  Unii economiști și-au exprimat teama de multiplele efecte negative, incluzând potențiala proliferare a protecționismului comercial și declanșarea unor crize financiare în Europa. Economistul Shinsuke Kobayashi, de la Daiwa,  atrage atenția asupra volatilității piețelor, care poate conduce la o criză a instituțiilor financiare europene, deja confruntate  cu dobânzi negative. În acest context, economistul consideră esențială cooperarea statelor europene în contracararea unui asemenea risc.            

Riscuri și oportunități pentru România în triunghiul cu UE și Japonia            

Deși pare prematur, schițăm câteva riscuri și oportunități pentru România, în raporturile cu Japonia, după Brexit. 

Riscuri

  • Firmele japoneze vor manifesta o precauție sporită față de UE, inclusiv față de țara noastră.-       Devalorizarea leului în raport cu yenul scumpește importurile din Japonia.
  • În tabăra „extra-euro” din UE, pierdem cel mai solid și mai reprezentativ partener.-       Cooperările triunghiulare, de genul investiției Makita în România (înregistrată prin Marea Britanie), vor avea de suferit prin complicarea procedurilor.
  • Pierdem o voce fermă în liberalizarea comerțului, în interiorul UE.

Oportunități

  • Creditul japonez pentru linia de metrou București – Otopeni, aprobat prin Legea 228/2010, de 41,87 mld. yeni, își sporește valoarea exprimată în euro, proporțional cu devalorizarea monedei europene față de yen.
  • Se creează șansa mutării unor capacități de producție japoneze din Marea Britanie în România, cu precădere în sectorul auto.
  • Devalorizarea leului ieftinește exporturile românești spre Japonia. 
  • Analiștii niponi fac aluzie la faptul că elitele au eșuat în dialogul cu electoratul, așa cum scriam și eu în anul 2006 despre „atribuțiile, retribuțiile și contribuțiile” europarlamentarilor[2], cu aceeași aluzie la dialogul prea palid între aleși și alegători. Cred în continuare că debirocratizarea ar putea face mai atractivă și mai eficientă Uniunea Europeană, la un eventual al doilea referendum britanic, de genul celui din Irlanda pentru Tratatul Lisabona. Obișnuită cu seismele, Japonia își mobilizează reziliența la adversitățile economice externe, căutând soluțiile pertinente în minimizarea daunelor provocate de seismul Brexit. 

[1] Japan Times, 26 iunie 2016, pg.3 

[2] Arhiva EurActiv - detalii.