Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru Migrație, a declarat, marți, că este pe punctul de a începe procedurile de declanșare a unui infringement, ca urmare a respingerii de către Ungaria a cotelor obligatorii de refugiați.

La un seminar organizat de Parlamentul European privind crearea unui sistem european de azil, comisarul Avramopoulos a fost întrebat de un jurnalist ungar în legătură cu disputa dintre Bruxelles și Budapesta privind cotele de refugiați.

”Strămoșii tăi știu ce înseamnă să fii refugiat. Peste 150.000 de unguri au fugit în 1956 din Ungaria în Europa, cei mai mulți în Austria. E adevărat că avem așteptări mai mari de la Ungaria. Aș fi așteptat și încă aștept ca Guvernul ungar să aplice ceea ce am decis toți în urmă cu doi ani, la Luxemburg”, a declarat Dimitris Avramopoulos.

Oficialul CE s-a referit la ungurii care și-au părăsit țara după represiunea sângeroasă a Revoluției ungare din 1956.

Comisarul a explicat că această criză a refugiaților e una dintre ocaziile în care europenii trebuie să-și arate responsabilitatra și solidaritatea.

”Nu sunt doar simple cuvinte. (...) Solidaritatea și responsabilitatea sunt termeni legali, sunt prevăzute în tratatele Uniunii Europene încă de la început, ceea ce înseamnă că este obligatoriu pentru toate statele membre să aplice politicile pe care le-am decis împreună”, a explicat oficialul european.

Dimitris Avramopoulos a afirmat că este ”pe cale să înceapă procedurile de declanșare a infringementului (împotriva Ungariei). Credeți-mă, nu sunt cel mai fericit om din lume, dar trebuie să o fac, deoarece e rolul comisarilor să apere tratatele”.

”Pe de altă parte, cred că este și o obligație politică, morală și legală în numele tuturor guvernelor din UE care respectă și implementează ceea ce am decis noi toți. În special acum, deoarece criza migrației pune în pericol proiectul european”, a mai spus Avramopoulos.

Background 

Ungaria s-a opus încă de la început stabilirii cotelor obligatorii de refugiați, fiind una dintre cele patru state membre care au votat împotriva acestei propuneri, în 2015. România, Cehia și Slovacia sunt celelalte trei state care s-au opus deciziei luate de Consiliul UE, pe 22 septembrie 2015.

După vot, România a acceptat decizia, deși, la nivel declarativ, mai mulți oficiali, inclusiv președintele Klaus Iohannis, și-au exprimat scepticismul în legătură cu implementarea acestui mecanism.

În schimb, celelalte trei state membre au amenințat că se duc la Curtea Europeană de Justiție, lucru pe care Slovacia și Ungaria l-au și făcut. Mai mult, Budapesta a organizat un referendum privind cotele de refugiați.

Pe 2 octombrie 2016, circa 95% dintre cetățenii unguri care au participat referendum au votat împotriva acestor cote. Însă rata participării la urne a fost sub pragul de 50% necesar validării scrutinului. Cu toate acestea, premierul Viktor Orban a anunțat că referendumul va avea consecințe legale.