Instituțiile UE au fost în 2016 ținta unor atacuri cibernetice tot mai periculoase,pe fondul sporirii temerilor privind posibile implicări ale Rusiei în politica europeană prin astfel de practici, scrie FT.Atacurile cibernetice sunt şi în atenţia PE.

Conform unor surse din domeniu, serverele Comisiei Europene au fost vizate în 2016 de 110 atacuri informatice distincte, cu 20% mai multe față de anul anterior, relatează Financial Times, preluat de Agerpres.

După ce serviciile secrete americane au acuzat Rusia că se află în spatele atacului cibernetic asupra Comitetului Național al Partidului Democrat în timpul campaniei electorale pentru președinția SUA, ultimele dezvăluiri amplifică temerile privind riscul unei imixtiuni ruse în alegerile ce vor avea loc anul acesta în Franța și Germania.

Prin urmare, instituțiile europene și-au luat măsuri de precauție. Responsabililor de rang înalt li s-a cerut să folosească mesageria electronică criptată, în timp de Comisia Europeană își extinde cooperarea cu NATO la capitolul securității cibernetice.


Comisarul european pentru securitate, Julian King, a confirmat pentru Financial Times că instituțiile europene sunt ținta unui număr crescând de atacuri cibernetice provenite "din mai multe surse": "Aceste amenințări sunt persistente, agresive, tot mai periculoase și potențial distructive".

Deși Rusia este principala suspectă, un purtător de cuvânt al executivului comunitar a afirmat că "diferiți atacatori împart și folosesc aceleași instrumente și metode și își ascund identitățile utilizând servere anonime".

PE: NATO şi UE și trebuie să coopereze mai mult pentru a contracara amenințările cibernetice

Problema atacurilor cibernetice a fost menţionată şi într-o rezoluţie adoptată anul trecut de Parlamentul European.

Terorismul, amenințările hibride și insecuritatea cibernetică și energetică nu le lasă statelor UE altă opțiune decât să crească eforturile de cooperare în domeniul securității și apărării, deschizând drumul spre Uniunea Apărării Europene, se arată într-o rezoluţie adoptată pe 22 noiembrie 2016 de plenul de la Strasbourg.  

Situația de securitate în Europa și în jurul ei s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani, din cauza provocărilor ridicate de terorism, amenințările hibride sau insecuritatea cibernetică și energetică, pe care nicio țară nu le poate combate singură, se arată în rezoluție privind Uniunea Apărării Europene, aprobată cu 369 de voturi la 255 și 70 de abțineri.

 

"Solidaritatea și rezistența cer ca UE să rămână solidară și să acționeze împreună",

se arată în textul rezoluţiei.

Europarlamentarii au solicitat "dezvoltarea în continuare a cadrului UE de politică pentru apărarea cibernetică în scopul creșteri capabilităților de apărare cibernetică ale statelor membre, a cooperării operaționale și a schimbului de informații".

Totodată, eurodeputații subliniază că UE și NATO ar trebui să coopereze mai mult, mai ales în Est și Sud, pentru a contracara amenințările hibride și cibernetice, pentru a îmbunătăți securitatea maritimă și pentru a dezvolta capabilități de apărare.

"O revizuire substanțială și atentă a PESC este necesară pentru a permite UE și statelor sale membre să contribuie în mod decisiv la securitatea Uniunii, la gestionarea crizelor internaționale și la susținerea autonomiei strategice a UE”, a declarat Ioan Mircea Pașcu (S&D), raportorul pe această rezoluție.