Rep.: Care este poziția Administrației Prezidențiale față de scenariul unei Europe cu mai multe viteze, unul din cele cinci scenarii prezentate de președintele Comisie Europene, Jean Claude Juncker, scenariu sprijinit în mod public de către șefii diplomației din Franța și din Germania?

Leonard Orban: Mai întâi de toate vreau să vă spun că ne aflăm la începutul procesului de dezbatere privind viitorul Uniunii Europene, proces care va dura probabil și anul viitor și probabil până la alegerile pentru Parlamentul European. Iar punctul de început al acestui proces va fi marcat de Summit-ul de la Roma de la sfârșitul acestei luni.

Pe de altă parte, subiectul a fost dezbătut de nenumărate ori, poziția președintelui României este fermă, absolut clară: România sprijină consolidarea UE, iar această consolidare să fie făcută împreună cu statele care vor rămâne. În opinia președintelui României, o configurare a UE sub forma cu mai multe viteze, sau a cercurilor concentrice, nu este benefică pentru Uniune, nu este benefică pentru România și, mai degrabă, subminează unitatea UE decât să conducă la acest fapt.

Tocmai de aceea, România nu acceptă sub nicio formă, nu este de acord sub nicio formă cu această opțiune de a merge în varianta prezentată de domnul Juncker. Președintele României a spus-o și a afirmat-o în repetate rânduri, nu numai în discuția cu primul ministru maltez, dar în repetate rânduri, la nivelul Consiliului European, cu alte prilejuri, că nu favorizăm, în niciun fel, o asemenea opțiune. 

Rep.: Haideți să explicăm ce înseamnă un asemenea scenariu cu o Europă cu mai multe viteze.

Leonard Orban: Mai întâi de toate vreau să vă spun că în prezent există stadii diferite de integrare și unii le spun viteze diferite. Există state membre care sunt în zona euro și altele care sunt în afara zonei euro. 19 sunt în interiorul zonei euro, restul sunt în afara zonei euro. Sunt state membre care fac parte din spațiul Schengen, altele care nu fac parte din spațiul Schengen. Ideea de mai multe viteze înseamnă că pe anumite zone, pe anumite inițiative, doar un grup de state membre sau statele membre care doresc pot să avanseze în domeniul respectiv, sau cu privire la inițiativele respective. 

Să vă dau un singur exemplu: un subiect care e din ce în ce mai mult discutat și este de așteptat că se va ajunge la decizii importante la Consiliul European din iunie, este cel privind politica de apărare comună, politica de apărare și securitate comună, unde nu e exclus ca nu toate statele membre să se ralieze unor măsuri mai ambițioase, menite să consolideze cooperarea în domeniu și să să formeze un concept care va permite avansarea puternică a statelor membre care doresc acest lucru.

Un alt exemplu, care e și mai prezent, că deocamdată, în zona de apărare, așteptăm decizii în iunie, vor fi luate decizii în iunie – e cel privind Parchetul European: unele state membre nu sunt, la momentul de față, dornice să facă parte din această inițiativă. Și-atunci e foarte posibil că se va putea merge clar pe un număr mai limitat de state membre care să participe la activitățile legate de Parchetul European. 

Citiți interviul integral pe HotNews.ro.