Recenta accentuare a antisemitismului în Uniunea Europeană necesită mai multe măsuri ferme, susțin eurodeputații într-o rezoluție aprobată joi.

  • Ei cer o urmărire mai eficientă a acestor cazuri și mai multă cooperare transfrontalieră.
  • Statele UE ar trebui să numească un coordonator național pentru combaterea antisemitismului.
  • Istoria Holocaustului ar trebui predată în școli.
  • Liderii politici ar trebui să denunțe orice declarație antisemită.

Discursul care incită la ură și violență împotriva cetățenilor europeni evrei este incompatibil cu valorile UE, de aceea toate statele UE trebuie să ia măsuri care să asigure securitatea cetățenilor lor evrei, afirmă europarlamentarii.

Aceștia cer liderilor politici naționali să se opună sistematic și public oricărei declarații antisemite, iar statelor membre să numească un coordonator național care să combată antisemitismul.

În rezoluția adoptată de plenul Parlamentului European se arată că motivația rasistă ar trebui să fie ”un factor agravant pentru infracțiuni, iar actele antisemite comise pe internet ar trebui să devină, de asemenea, subiectul unor anchete”.

Totodată, eurodeputații cer o bună cooperare transfrontalieră pentru desfășurarea anchetelor, mai ales în cazul actelor teroriste, apreciind că forțele de poliție ar trebui să creeze unități speciale pentru combaterea infracțiunilor cauzate de ură.

Pentru a face anchetele mai eficiente și efective, toate statele membre ar trebui să adopte definiția antisemitismului elaborată de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului.

Rolul societății civile

Europarlamentarii consideră că măsuri mai ferme pentru combaterea discursului antisemit trebuie să fie luate și de către intermediarii online (motoarele de căutare, rețelele sociale, platformele de aplicații).

Istoria Holocaustului (sau Shoa) ar trebui predată în școli, iar cărțile de istorie ar trebui să descrie corect istoria și viața evreilor, evitând orice formă de antisemitism, mai spun ei.

Prioritățile UE privind drepturile fundamentale

Într-un vot separat, deputații au aprobat prioritățile de lucru pentru 2018-2022 ale Agenției UE pentru drepturi fundamentale, incluzând azil și integrare pentru refugiați și imigranți, lupta împotriva rasismului și a xenofobiei, protecția datelor personale și incluziunea romilor, potrivit unui comunicat al PE.

În cursul discuțiilor, negociatorii Parlamentului au cerut Comisiei și Consiliului să dea Agenției posibilitatea de analizare a activității poliției și legislației anti-teroriste - o idee pe care cele două instituții o vor avea în vedere.