Românii asociază criza refugiaților cu război social și conflicte religioase și cred că prezența lor în Europa va declanșa o viitoare revoltă. Mulți români cred că refugiații trebuie plasați în spații special amenajate și în zone mai puțin populate.

99% dintre români au auzit de criza refugiaților din România, sursele de informare fiind rețelele de socializare - 55%, tv și radio - 29% și presa scrisă 14%, potrivit sondajului „Percepția românilor privind criza refugiaților”, realizat de Asociația Pro Democrația.

Întrebați care cred că este numărul refugiaților aflați în acest moment în România, 35% au spus că 300, 33% între 100 și 300 și 28% până la 100.

54% dintre repondenți nu sunt de acord cu prezența lor în România, iar 46% sunt.

Criza refugiaților este asociată cu război social - 45%, conflicte religioase - 31% și tulburare momentană - 18%.

Totodată, 72% consideră că prezența refugiaților în Europa va declanșa o viitoare revoltă, în timp ce 27,5% nu cred acest lucru.

Românii cred că țara lor este neatractivă pentru refugiați - 42%, deloc atractivă - 28% și doar 22% cred că este atractivă și 4% foarte atractivă.

Autorii cercetării au dorit să afle cum sunt percepuți refugiații în comparație cu cetățenii unor state europene. Astfel, 18% ar expulza un refugiat, în timp ce numai 2,5% ar aplica același regim unui cetățean european.

8,5% ar accepta ca refugiații să devină cetățeni ai României și 15,5% ar fi de acord ca alți europeni să obțină cetățenia română.

Ca vecin de scară sau de stradă, 8% ar accepta un refugiat și 5% un european. Procentul este foarte apropiat când vine vorba de acceptarea unui refugiat sau a unui european drept coleg de muncă: 8%, respectiv, 8,5%.

Ca prieten apropiat, 13% ar accepta un refugiat și 17,5% un european. Procentele cresc când vine vorba de acceptarea ca rudă apropiată prin căsătorie - 18% un refugiat și 38% un european.

26,5% dintre cei chestionați ar accepta un refugiat în calitate de simplu vizitator și numai 13% un cetățean european.

Românii simt compasiune față de refugiații sirieni și nu se tem de ei

Referitor la refugiații sirieni, 39% cred că ar trebui să beneficieze de o simplă protecție din partea statului român, copiii acestora ar trebui să fie educați în școlile din România - 27%, iar 12% consideră că ar trebui să aibă aceleași drepturi ca și românii. 9% au oferit alte răspunsuri.

Românii simt multă și foarte multă compasiune față de refugiații sirieni - 64,5%, puțină și foarte puțină - 35%. 44% au mult și foarte mult respect, iar 55% au puțin și foarte puțin respect.

28% au spus că simt multă și foarte multă frică, în timp ce 62% simt puțină și foarte puțină frică.

16,5% au spus că simt ură față de ei, iar 83,5% simt puțină și foarte puțină.

69,5% ar angaja un refugiat sirian foarte competent, în timp ce 30,5% nu ar angaja.

Statul ar trebui să se implice mai mult în soluționarea crizei

65% ar fi de acord ca fiica/fiul unui refugiat să studieze în școala în care învață copiii lor, 28% n-ar fi de acord și 7% nu știu sau n-au răspuns.

65% dintre cei chestionați nu sunt de acord cu faptul că România a fost obligată să găzduiască 2.475 de refugiați. De acord sunt 35%.

La întrebarea unde ar trebui plasați refugiații, 52% ar prefera spații special amenajate (tabere pentru refugiați), 20% - mediul urban, zone mai puțin populate - 14%, 8% - mediul rural și 6% au dat alte răspunsuri.

49% nu s-au simțit amenințați deloc în ultima perioada în contextul crizei refugiaților, 37% s-au simțit amenințați uneori/rareori și 13% - tot timpul.

Statul român ar trebui să se implice mai mult în soluționarea crizei refugiaților au spus 62% dintre respondenți. 35% cred contrariul.

Cercetarea a fost prezentată vineri, 8 aprilie, în cadrul dezbaterii ”Provocările crizei refugiaților”, organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European în România și Asociația Pro Democrația.

Dezbaterea ”Provocările crizei refugiaților”/foto Ioana Moldovan

Interpretarea rezultatelor sondajului

Claudiu Crăciun (foto), expert la Asociaţia Pro Democraţia, a declarat, în cadrul dezbaterii, că sondajul arată două imagini care nu se leagă. 

Prima imagine: Această criză va duce la dispariția civilizației europene, la un conflict al civilizațiilor, mulți asociază criza cu un viitor conflict religios.

„Este foarte ciudat pentru că genul acesta de argumente au fost împrumutate foarte rapid, aduse recent pe teritoriul românesc”, a spus Crăciun.

A doua imagine: Există români care gândesc criza refugiaților „într-un mod mai interpersonal, mai direct”.

Răspunsurile unor repondenți la întrebări privind accesul la servicii publice, la anumite drepturi, la acordul ca fiul/fiica unui refugiați să învețe la aceeași școală cu copiii lor „arată că această imagine apocaliptică a războiului între civilizații, a invaziei musulmane, a luptei între grupuri etnice și religioase” dispare atunci când se transferă la nivel interpersonal”.

Se pare că românii n-au uitat faptul că în istoria noastră, cel puțin în cea recentă, am avut experiențe pozitive în ceea ce privește integrarea refugiaților,

a apreciat Claudiu Crăciun. 

În condițiile în care nu pare a exista o rezistență mare la nivel interpersonal, imaginea apocaliptică de dată recentă „a fost probabil insuflată cu ajutorul unor politicieni, a unor instituții și cu siguranță al mass-mediei”, a spus expertul Asociației Pro Democrația.

Acesta a spus că temerile vin „dintr-un discurs securitar”, care susține că România nu poate primi refugiații pentru că sunt periculoși. Varianta mai soft a acestui discurs este reprezentată de argumentul capacității folosit de președintele Klaus Iohannis, care a susținut la început că țara noastră nu poate primi mai mult de 1.700, argument preluat de alți oficiali.