După săptămâni de discuții și negocieri, statele UE nu dau semne că au ajuns la un acord privind distribuirea a 120.000 refugiați. Esticii se opun în continuare cotelor obligatorii, astfel că nu se întrevede o soluție la Consiliul JAI de marți.

Oficialii de la Bruxelles speră că miniștrii de Interne vor ajunge, marți, la un acord în privința propunerii Comisiei Europene de distribuire a 120.000 de refugiați, dar nimeni nu știe cum s-ar putea ajunge la o înțelegere, notează Spiegel online.

"Primim semnale contradictorii, câteodată chiar și din partea aceluiași stat”, a declarat, pentru publicația citată, un diplomat, după o reuniune a ambasadorilor desfășurată luni la Bruxelles.

Un exemplu în acest sens este Polonia: Duminică seara, premierul Ewa Kopacz a spus, la televiziunea poloneză, că țara sa va prelua doar "un număr simbolic” de refugiați. Luni, ministrul de Externe, Grzegorz Schetyna, a afirmat că Polonia poate primi "mai mulți refugiați decât a propus Comisia Europeană”.

Principalul motiv de "ceartă” este dacă cei 120.000 vor fi împărțiți pe baze voluntare sau respectând cotele obligatorii propuse de CE. Țările est-europene ar prefera "voluntariatul”, numai că e greu de crezut că vor cădea la pace, în condițiile în care europenii se chinuie de luni bune să preia, după același principiu, 40.000 de refugiați. De partea cealaltă, CE și mai multe state sunt în favoarea cotelor obligatorii.

Bani vs refugiați

Consiliul JAI de marți va aborda și aplicarea principiului "bani vs refugiați”. Statele, care vor prelua mai mulți refugiați, ar urma să plătească 6.000 de euro pentru un refugiat. În schimb, țările care preiau mai mulți refugiați ar primi 6.000 de euro pentru fiecare refugiat, iar Italia și Grecia ar beneficia, suplimentar, de 500 de euro costuri de transport.

Chiar dacă se ajunge la un acord la JAI, problema refugiaților este departe de a fi rezolvată. Numărul celor care au intrat numai anul acesta în Europa depășește cifra de 160.000 de refugiați, propusă de CE pentru distribuire în statele membre.

Iar mecanismul permanent de relocare, cerut de Executivul european, nu se va afla pe agenda reuniunii.

Dacă nu se ajunge la un consens – puțin probabil din cauza opoziției est-europenilor, s-ar putea aplica sistemul majorității calificate - 55% dintre statele membre, reprezentând cel puțin 65% din totalul populației UE, votează „pentru”.

Rămâne însă de văzut dacă Vechea Europă va risca „o ruptură” de Noua Europă.