Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a semnat, alături de 12 omologi din UE, scrisoarea prin care se declanșează procedura de instituire a cooperării consolidate privind instituirea Parchetului European.

În cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), organizat marți, la Bruxelles, miniștrii justiției au avut un schimb de opinii cu privire la propunerea de Regulament vizând instituirea Parchetului European.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, Tudorel Toader a semnat scrisoarea prin care România, împreună cu alte 12 state membre ”au declanșat procedura de instituire a cooperării consolidate în conformitate cu art. 86 alin.(1) par.(3) din TFUE”.

 

”Avem convingerea că participarea României la această formă de cooperare consolidată va contribui la crearea unei instituții eficiente, capabile să acționeze în mod uniform la nivel european. Mai mult decât rațiunile practice care stau la baza instituirii sale, susținerea noastră față de acest proiect are în vedere și dimensiunea sa simbolică, faptul că această instituție ar reprezenta un punct de cotitură în consolidarea spațiului de libertate, securitate si justiție în UE”,

 a declarat ministrul român.

În contextul discuțiilor privind viitorul Uniunii Europene, această decizie ilustrează, și la nivelul faptelor, determinarea României de a fi parte la procesul decizional al UE, se precizează în comunicat.

Ce țări au mai semnat? 

  • Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Spania.

 Monica Macovei, rol important în crearea Parchetului European

La 17 iulie 2013, Comisia Europeană a propus instituirea unui Parchet European care să efectueze cercetări și urmăriri penale, dar să aibă și competența de a trimite în judecată, în instanțele din statele membre, persoanele învinuite de infracțiuni ce afectează bugetul UE.

"Prin instituirea Parchetului European, Comisia Europeană acționează în vederea îmbunătățirii, la nivelul Uniunii, a derulării urmăririi penale a autorilor infracțiunilor de fraudă asupra banilor contribuabililor din UE. Sarcina exclusivă a Parchetului European va consta în efectuarea de cercetări și urmăriri penale, acesta urmând să aibă competența, la nevoie, de a trimite în judecată - în instanțele din statele membre - persoanele învinuite de săvârșirea de infracțiuni care afectează bugetul UE", potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

La 19 martie 2015, Parlamentul European a adoptat raportul interimar referitor la propunerea de regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European, rapoartoare fiind Monica Macovei. 

În același an, plenul PE a aprobat, pe 29 aprilie, rezoluția privind înființarea Parchetului European.

Rolul Parchetului European

Instituția se va ocupa de combaterea fraudei și protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene. 

Dispozițiile privind înființarea Parchetului European figurează la articolul 86 din TFUE, care prevede:

”Pentru combaterea infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, Consiliul, hotărând prin regulamente în conformitate cu o procedură legislativă specială, poate institui un Parchet European, pornind de la Eurojust”.

Parchetul European va fi constituit dintr-un corp de magistrați decentralizat al Uniunii Europene, având competența exclusivă de a investiga, urmări și trimite în judecată autorii de infracțiuni ce aduc atingere bugetului Uniunii Europene.

Parchetul va dispune de competențe armonizate de investigare în întreaga Uniune, pe baza sistemelor juridice naționale în care va fi integrat.

Parlamentul European ”a salutat propunerea de regulament privind înființarea Parchetului European, insistând și asupra necesității de instituire a unui sistem coerent și complementar în ceea ce privește protejarea intereselor financiare ale Uniunii”.

Ce prevede Rezoluția adoptată de eurodeputați pe 29 aprilie 2015? 

  •  normele care reglementează diviziunea competențelor între Parchetul European (EPPO) și autoritățile naționale ar trebui să fie clar definite, astfel încât să evite orice incertitudine sau interpretare greșită în faza operațională: EPPO ar trebui să aibă competența de a cerceta și de a urmări penal infracțiunile ce constituie o fraudă care lezează interesele financiare ale Uniunii în conformitate cu Directiva privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii cu mijloacele dreptului penal.
  • EPPO ar trebui să decidă mai întâi dacă are competență și dacă poate începe o investigație înaintea autorităților naționale, pentru a se evita investigații paralele, care sunt ineficiente.
  • autoritățile naționale care efectuează anchete pentru infracțiuni care pot intra în sfera de competență a EPPO ar trebui să aibă obligația de a informa Parchetul European cu privire la o astfel de anchetă. Este nevoie ca EPPO să aibă dreptul de a prelua astfel de anchete atunci când acesta o consideră oportun, astfel încât să se asigure independența și eficacitatea Parchetului.
  • în caz de dezacord între Parchetul European și autoritățile naționale de urmărire penală în ceea ce privește exercitarea competenței, EPPO decide, la nivel central, instanța care efectuează investigația și urmărirea penală; consideră, în plus, că stabilirea competenței conform criteriilor în cauză ar trebui să facă întotdeauna obiectul unui control jurisdicțional.