Plenul Parlamentului European va dezbate miercuri cu Comisia și Consiliul revizuirea bugetului UE pentru perioada de după 2020 și planurile de redresare economică, iar vineri va fi votată o rezoluție. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va participa la dezbatere.

Înaintea dezbaterii în plen și a votului asupra unei rezoluții, președintele PE, David Sassoli, a declarat în urma reuniunii din 6 mai a Grupului de contact pentru CFM al Parlamentului, că e momentul ”să fim îndrăzneți și ambițioși cu privire la acțiunile sprijinite de bugetul UE”.

”Parlamentul dorește să fie un actor-cheie al acestui proces, împreună cu alte instituții, pentru a contribui la transformarea bugetului în cel mai bun instrument menit să sprijine economia europeană și cetățenii săi. Trebuie să se ajungă urgent la un acord cu privire la planul de redresare și la următorul buget multianual”, a spus Sassoli.

Totodată, Parlamentul va vota un raport din proprie inițiativă care solicită Comisiei Europene să prezinte o propunere pentru un plan de contingență pentru CFM (cadrul financiar multianual) până la 15 iunie 2020. Conform proiectului de raport, planul trebuie să ia în considerare consecințele sociale și economice imediate ale pandemiei COVID-19.

Scopul este de a asigura o finanțare continuă pentru beneficiarii programelor UE, fie că este vorba de cetățeni, regiuni, orașe, fermieri, universități sau întreprinderi, și de a se exclude orice risc ca actualul CFM și programele actuale să fie întrerupte sau extinse într-un mod dezordonat.

Discuțiile îndelungate dintre statele membre au întârziat procesul de stabilire a viitorului CFM 2021-2027. Un CFM revizuit, inclusiv propunerea privind planul de redresare în urma COVID-19, va fi prezentat în curând de Comisie și va genera discuții suplimentare.

Tot mâine, eurodeputații vor discuta despre măsurile de urgență privind COVID-19 din Ungaria și despre impactul acestora asupra democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale.

Situația democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria, în special în ceea ce privește puterile sporite acordate recent guvernului în contextul măsurilor legate de pandemie, vor fi discutate miercuri seara cu Consiliul și vicepreședintele Comisiei, Věra Jourová.

În rezoluția sa din 17 aprilie, Parlamentul a subliniat că toate măsurile legate de COVID-19 „trebuie să fie în conformitate cu statul de drept, să fie strict proporționale [...], legate în mod clar de criza sanitară actuală, limitate în timp și să facă obiectul unui control periodic.

”Deciziile Ungariei de a prelungi starea de urgență pe termen nelimitat, de a autoriza guvernul să se pronunțe prin decret și de a slăbi supravegherea Parlamentului sunt „total incompatibile cu valorile europene”, afirmă rezoluția.

Deputații au solicitat Comisiei să utilizeze pe deplin toate instrumentele și sancțiunile UE disponibile, inclusiv de natură bugetară, pentru a remedia această încălcare gravă și persistentă, și a îndemnat Consiliul să reintroducă pe agenda sa procedura în curs împotriva Ungariei, în temeiul articolul 7.

Parlamentul European va decide asupra sumei de trei miliarde de euro sub formă de împrumuturi macrofinanciare pentru a ajuta țările vecinie și partenere ale UE să facă față impactului COVID-19.

Împrumuturile prevăzute pentru o perioadă de un an ar ajuta zece țări ale căror economii au fost împinse în recesiune de pandemie: Albania (180 milioane euro), Bosnia și Herțegovina (250 milioane euro), Georgia (150 milioane euro), Iordania (200 milioane de euro), Kosovo (100 milioane euro), Republica Moldova (100 milioane euro), Muntenegru (60 milioane euro), Republica Macedonia de Nord (160 milioane euro), Tunisia (600 milioane euro) și Ucraina (1,2 miliarde euro).

Pentru a canaliza fondurile cât mai curând posibil acestor țări, Parlamentul votează în regim de urgență (definit în conformitate cu articolul 163 din Regulamentul de procedură). Comisia pentru comerț internațional a trimis propunerea fără amendamente spre adoptare directă în plen.

Joi, plenul PE va dezvate alături de comisarul pentru sănătate Stella Kyriakides și Președinția croată cel mai bun mod de a sprijini dezvoltarea vaccinurilor și a tratamentelor în contextul COVID-19.

Cu toate că multe părți ale Europei ridică lent măsurile de izolare, UE sprijină cursa pentru a găsi vaccinuri sigure și eficiente pentru a contracara răspândirea COVID-19. Se pune accentul pe dezvoltarea unui vaccin profilactic pentru a preveni boala și un vaccin terapeutic utilizat pentru tratament.

Pe 4 mai, UE a găzduit evenimentul donatorilor pentru un răspuns global la coronavirus, care a adunat 7.4 miliarde de euro pentru a impulsiona acțiunile legate de vaccinuri, metode de diagnosticare și tratamente împotriva virusului.

Eurodeputații își vor exprima punctele de vedere cu privire la eforturile depuse în prezent și vor vor aborda modalitățile de asigurare a accesului la medicamentele necesare și la prețuri accesibile în timpul epidemiei de COVID-19.

Un alt punct de ordinea de zi de joi este utilizarea aplicațiilor mobile în gestionarea răspândirii pandemiei.

În cadrul unei dezbateri cu comisarii Thierry Breton și Didier Reynders și reprezentanți ai Consiliului, eurodeputații vor discuta despre aplicațiile mobile în curs de dezvoltate sau deja utilizate în unele state membre pentru a urmări deplasările persoanelor infectate sau ale celor cu risc ridicat de a contracta virusul.

Ei vor ridica probleme legate de impactul acestora asupra drepturilor fundamentale europene, cum ar fi protecția datelor și a vieții private.

Într-o rezoluție adoptată în plen la 17 aprilie, PE a subliniat că autoritățile naționale și cele europene trebuie să respecte pe deplin legislația privind protecția datelor și confidențialitatea.

Potrivit rezoluției, ”datele de localizare mobile pot fi prelucrate doar în conformitate cu Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice și cu RGPD”.

La 16 aprilie, Comisia a publicat orientări privind dezvoltarea de noi aplicații de localizare pentru a se asigura că acestea respectă legislația UE în materie de protecție a vieții private și a datelor cu caracter personal.