Comisia Europeană a a deschis, pe 7 iunie, dezbaterile privind viitorul apărării europene, printr-un document ce propune înființarea unui fond comun european pentru apărare și securitate și întărirea colaborării între statele membre, în domeniu.

Din acel moment au început dezbaterile pe subiect, unul dintre dosarele cele mai sensibile din UE. Parlamentul European și membrii săi și-au făcut cunoscut, de-a lungul ultimilor ani, poziția pe temă apărării comune.

Securitatea și apărarea în UE-stadiu actual
 ⦁    țările membre sunt cele responsabile pentru propria apărare și securitate și se bazează în acest sens în special pe participarea la NATO.
 ⦁    ideea înființării unei "armate europene" circulă de decenii, fără rezultat până acum
 ⦁    în ultimii ani au crescut nevoile europenilor în materie de apărare și securitate: revanșismul Rusiei; instabilitatea din Orientul Mijlociu și migrația; terorismul; incertitudinile privind relațiile militare cu SUA și, post Brexit, cu principală putere militară europeană, Marea Britanie; nevoia de participare la misiuni internaționale etc.
 ⦁    Mare parte din cheltuielile țărilor membre în domeniu se "suprapun"
 ⦁    UE este pe locul al doilea în lume, după SUA, din punct de vedere al cheltuielilor militare, cu 206 miliarde de euro în 2016.
 ⦁    68% dintre europeni ar dori că UE să facă mai mult în domeniul apărării și securității, conform unui sondaj Eurobarometru din martie 2017.
 
Ce propune Comisia Europeană spre dezbatere
 ⦁    să rezerve 1,5 miliarde de euro anual pentru cheltuieli comune de apărare, că prim pas spre înființarea unei armate UE
 ⦁    UE să cheltuie 500 de milioane de euro anual din bugetul sau, începând din 2020, pentru cercetare și dezvoltare de noi tehnologii militare. Proiectele de cercetare și dezvoltare să fie finanțate integral de la bugetul UE.
 ⦁    1 miliard de euro să fie cheltuiți pe achiziții comune de echipamente de înaltă tehnologie.
 ⦁    posibilitatea că forțele statelor membre să fie, la un moment dat, "puse permanent la dispoziție pentru desfășurare rapidă, în numele Uniunii".
 
Care au fost, până acum, pozițiile PE sau ale membrilor PE

Cheltuieli
 ⦁    Membrii PE au cerut de multă vreme țărilor membre să crească până la 2% din PIB cheltuielile pentru apărare.
 ⦁    PE a cerut țărilor membre să achiziționeze împreună resurse pentru apărare, pentru a reduce din cheltuieli, în condițiile în care se estimează că 26,4 miliarde de euro se "irosesc" anual prin cheltuieli duplicate sau din cauza diverselor obstacole legislative sau de altă natură în domeniul achizițiilor militare.
 ⦁    Membrii PE au identificat, în 2016, mai multe căi prin care statele membre pot să-și pună la comun capacitățile militare, să stabilească forțe multinaționale și centre de comandă și de management al crizelor europene.
 
Cercetare
 ⦁    PE consideră că proiectele comune de cercetare sunt o soluție pentru dificultățile de finanțare a acestor proiecte, care au scăzut dramatic din cauza efectelor avute de criză financiară asupra bugetelor naționale.
 ⦁    PE susține planurile Comisiei Europene menite să eficientizeze cheltuielile în materie de apărare, inclusiv în domeniul cercetării
 
Cooperare
 ⦁    PE vrea să întărească statutul Agenției Europene pentru Apărare și finanțarea acesteia.
 ⦁    PE consideră că țările membre au la dispoziție instrumentele necesare pentru întărirea cooperării, dar e nevoie și de voința politică la nivelul statelor membre.
 ⦁    PE susține că, la nivel de miniștri ai Apărării, statele membre să colaboreze mai strâns pentru sincronizarea planificării lor militare, având în vedere că țările membre folosesc sisteme de armament diferite ce pot fi integrate cu greu.
 ⦁    PE consideră că o uniune europeană în domeniul apărării ar întări parteneriatul UE cu NATO.
 ⦁    PE și-a exprimat opoziția față de negocierea la comun a viitoarelor relații militare UE-Marea Britanie și a relațiilor economice dintre cele două părți, post-Brexit.