România militează pentru păstrarea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020, eliminarea plafonării subvențiilor și continuarea procesului de convergență, a declarat Petre Daea în fața miniștrilor agriculturii din statele UE, reuniți în Consiliu la Luxemburg.

O alocare bugetară redusă pe dezvolare rurală, în opinia lui Petre Daea, va accentua „cel mai mare și mai profund exod al forței de muncă în rândul tinerilor”, fenomen cu care se confruntă România la ora actuală, notează Agerpres.

Încă de când Comisia Europeană a început negocierile cu statele membre pentru structura bugetului post-2020, România a militat pentru menținerea bugetului alocat PAC. Dar, confruntată cu necesitatea de a aloca sume importante și pentru noi priorități ale UE, precum apărarea sau migrația, în condițiile în care ieșirea Marii Britanii din Uniune lasă un gol de peste 12 miliarde de euro anual la bugetul comunitar, Comisia a prezentat o propunere de buget în care fondurile destinate agriculturii scad cu peste 10%.

Dacă plățile pentru fermierii români nu vor scădea, ba chiar dimpotrivă, România se va trezi cu mai puțini bani pentru dezvoltarea rurală.

„România apreciază ca necesară și corectă structura PAC prin cei doi piloni, dar nivelul de finanțare este insuficient și nu răspunde pe deplin obiectivelor pe care ni le-am propus privind securitatea alimentară. Schimbările climatice sunt o realitate și nu o ficțiune. Condițiile de mediu impun costuri suplimentare”, a spus Petre Daea.

„Fermierilor noștri - acestor făuritori de hrană - nu putem să le cerem să facă mai mult și mai bine cu bani mai puțini, în condiții mai grele și mai restrictive”, a adăugat ministrul.

Daea spune că, prin nivelul financiar și plafonarea plăților directe, România este profund dezavantajată, iar „fermierii se află într-un scenariu îngrijorător”.

În continuare, România militează pentru cel puțin păstrarea bugetului, eliminarea plafonării, continuarea convergenței la care se adaugă corectarea cifrei privind suprafața de referință, având cu totul alte date față de perioada anterioară. „Suntem în analiză privind datele de scenariile de implementare”, a mai spus Petre Daea, la reuniunea Consiliului Uniunii Europene Agricultură și Pescuit de la Luxemburg.

Ministrul român al agriculturii a subliniat că procentul de 2% din plafonul plăților directe alocat pentru susținerea tinerilor nu este unul încurajator, iar stimularea acestora prin mecanismele propuse nu este suficient de bine conturată, „pentru a-i atrage și a crea premise reale privind schimbarea de generații”, ca obiectiv propus prin PAC.

România are una dintre cele mai îmbătrânite populații care lucrează în agricultură, iar plecarea tinerilor în străinătate s-a făcut, cu precădere, din zona rurală.

„România se confruntă cu cel mai mare și profund exod al forței de muncă din rândul tinerilor, pentru care în contextul general al PAC suntem chemați să găsim soluții. Reducerea pilonului II (fondurile pentru dezvoltare rurală - n.r.) va accelera acest proces, cu influențe ușor de întrezărit, dar foarte greu de rezolvat”, a adăugat Daea.

În opinia oficialului român, viitoarea politică agricolă trebuie să aloce sume importante pentru investiții în irigații și în cercetare.

La nivelul UE, părerile sunt împărțite între statele care susțin o creștere a bugetului Uniunii, astfel încât să acopere și noile priorități, dar să mențină și fondurile pentru politicile tradiționale - cea agricolă și politica de coeziune, care se confruntă, de asemenea, cu o importantă reducere de buget - și statele, în special cele net contributoare, care ar vrea un buget mai mic. 

Pentru a acoperi nevoile prezente și viitoare, Parlamentul European a votat creșterea alocărilor naționale pentru bugetul UE de la 0,9% din Venitul Național Brut la 1,4% din VNB, dar propunerea avansată în mai de Comisie merge pe un procent de doar 1,1%.