Comisarul european pentru agricultură Phil Hogan a discutat despre planurile Comisiei de reformă a PAC și fondurile alocate sectorului agricol în viitorul buget al Uniunii Europene, într-un interviu acordat EURACTIV.

Sunt justificate îngrijorările legate de o posibilă renaționalizare a viitoarei PAC?

Nu, nu există nicio bază pentru o astfel de afirmație, iar propunerea legislativă a Comisiei pentru viitoarea PAC nu va duce în nicio variantă la o renaționalizare a Politicii Agricole Comune. Comisia se va asigura întotdeauna că PAC rămâne o politică cu adevărat comună și cu adevărat europeană.

În propunerea noastră, am inclus doar o abordare mai echilibrată și mai eficientă, cu scopul de a obține mai multe rezultate, în paralel cu o simplificare a politicii, ceea ce va aduce beneficii semnificative atât fermierilor, cât și cetățenilor europeni.

Politica rămâne comună la nivel european, dar statele membre vor avea o flexibilitate mai mare pentru a acoperi mai bine măsurile, în funcție de nevoile fiecăruia.

Dar nu tocmai această reechilibrare a responsabilităților între UE și statele membre va duce la pierderea atributului „comun” al politicii agricole, cum se tem mulți?

„C”-ul din PAC va fi menținut prin obligativitatea ca fiecare stat membru să facă o analiză SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats - Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări - n.r.) și a nevoilor, prin angajarea societății civile și a factorilor interesați și depunerea unui proiect de plan național la Comisie. Comisia va verifica dacă draftul corespunde cu cerințele menționate specific în regulamente, înainte de a-l aproba.

Fiecare stat membru trebuie să construiască un plan strategic național în care să explice cum își propune să atingă cele nouă obiective stabilite la nivel european (trei economice, trei sociale și trei legate de mediu). În acest cadru comun, statele membre vor include strategii de intervenție, folosind instrumente disponibile la nivelul UE pe care le pot adapta la circumstanțele lor specifice.

Iar Comisia va avea un rol important de supraveghere și va colabora strâns cu statele membre pentru a se asigura că planurile lor se derulează conform programului și că sunt luate măsuri de remediere, dacă este necesar.

Ce le răspundeți criticilor care spun că viitoarea PAC va intensifica controalele și birocrația, ceea ce ar avea ca rezultat doar o respingere de către fermieri a politicii agricole?

Simplificarea a fost prioritatea mea numărul unu încă de când am fost numit comisar european, și am reușit deja să implementăm un număr semnificativ de măsuri importante de simplificare a PAC.

De când am preluat postul, am evaluat întregul acquis în domeniul agricol. Am primit 1.500 de propuneri de simplificare de la statele membre, de la alte instituții ale UE și de la factorii interesați, iar apoi, în scurt timp, am amendat o mulțime de prevederi în beneficiul fermierilor.

Capitolul ecologizării a fost identificat drept principala sursă de complexitate a politicii, în urma consultărilor publice privind viitoarea PAC. În 2016, am lansat o analiză a măsurilor privind ecologizarea care a dus la modificarea, în 2017, a unor regulamente.

După ce am progresat atât de mult fără a redeschide documentul de bază, propunerea pentru viitoarea PAC ne oferă șansa de a aborda problematica în mod sistemic.

Sunt convins că noul model pentru PAC va aduce un plus de simplificare prin orientarea către rezultate și performanță în loc de reguli și conformare. Nu numai că progresul de la o abordare bazată pe reguli și pe conformare va aduce o reală simplificare atât penr fermieri cât și pentru administratori, dar este esențial să ne desprindem de acest tip de abordare dacă vrem să realizăm acel nivel de simplificare pe care îl cere toată lumea.

Fermierii vor avea acces mai bun la sfaturi imparțiale în domeniul agricol, asistență pentru cererile de sprijin, iar cerințele de raportare pentru administrații vor fi eficientizate.

Utilizarea noilor tehnologii va simplifica, grăbi și automatiza multe dintre procedurile administrative. Date de observare obținute de sistemul de sateliți Copernicus și alte tehnologii inovatoare oferă informații considerabile asupra activităților agricle din UE. Utilizarea acestor tehnologii va moderniza activitatea de administrare, monitorizare și operațiunile generale ale PAC și va aduce importante beneficii fermierilor și autorităților de management din statele membre.

De ce este acordul de ultim moment privind practicile comerciale neloiale atât de important și de ce a fost atât de greu de finalizat?

Directiva privind interzicerea unor practici comerciale neloiale este foarte importantă pentru că a fost pentru prima dată adoptat un act la nivel european care protejează poziția fermierilor în circuitul de aprovizionare cu alimente. A fost o victorie importantă pentru fermierii europeni care sunt acum mai bine protejați împotriva practicilor comerciale incorecte.

Iar acest act reprezintă Europa care își protejează afacerile și care va contribui la un mediu în care fermierii au o poziție mai solidă atunci când își cer partea din valoarea adăugată a lanțului de aprovizionare. Iar meseria de fermier va fi mai atractivă.

Este, în opinia dumneavoastră, principala realizarea a actualei legislaturi în domeniul agro-alimentar?

Este una dintre multe realizări considerabile în sectorul agro-alimentar din acest mandat. Mai avem și:

• un management prudent al condițiilor de piață și fonduri de un miliard de euro pentru susținerea fermierilor în timpul crizei din 2015-2016, ca urmare a embargoului aplicat Rusiei;
• noi reguli privind agricultura organică;
• profilul impresionant al sectorului agro-alimentar din UE în comerțul internațional - încheierea acordurilor de liber schimb cu Japonia și Canada;
• declarația Cork 2.0 („O viață mai bună în zonele rurale”) care a descris un plan în zece puncte pentru politica de dezvoltare rurală a UE;
• o strategie îmbunătățită privind bioeconomia;
• înființarea unui grup operativ (Task Force Rural Africa) pentru îmbunătățirea cooperării dintre UE și Africa în domeniul agricol și a investițiilor sustenabile și responsabile în zonele rurale.

Într-adevăr, noua strategie a UE privind bioeconomia menționează alimentele și nutriția drept unul din principalele sale obiective, dar poate aceasta aduce beneficii pentru sectorul alimentar în următorii cinci ani?

Bioeconomia are un potențial enorm în ceea ce privește dezvoltarea economică și protecția mediului în zonele rurale. Avem deja proiecte senzaționale în toată Europa. Dar acum trebuie să construim pe această bază, iar strategia îmbunătățită a UE ne îndreaptă în această direcție.

În viitorul buget, aferent perioadei 2021-2027, Comisia a propus alocarea a 100 de miliarde de euro pentru Horizon Europe - cel mai ambițios program de cercetare și susținere a inovației, iar din această sumă 10 miliarde de euro sunt dedicate unor sectoare precum bioeconomia. Chiar portofoliul agriculturii și dezvoltării rurale va susține bioeconomia mai mult ca niciodată.

Un element cheie al strategiei este cum facem soluțiile inovatoare și rezultatele cercetărilor relevante disponibile pe scară largă pentru utilizatori, adică fermieri, pădurari, afaceri din mediul rural și populația de la sate.

Estimăm că bio-industriile pot genera până la un milion de noi locuri de muncă până în 2030. Mai mult, bioeconomia ne va ajuta să atingem țintele privind utilizarea energiilor regenerabile de 27% în 2020 și 32% în 2030.

Dar mai este mult de făcut. Avem strategii la nivel național, dar nu în toate statele membre. Este imperativ ca toate statele membre să își definească strategii în domeniul bioeconomiei, care să fie în armonie cu obiectivele UE. 

Propunerea Comisiei privind viitoarea PAC vine astfel în ajutor. Fiecare stat membru trebuie să-și definească un plan strategic privind politica agricolă în care să prezinte țintele și rezultatele așteptate, în conformitate cu cele nouă obiective cheie, iar bioeconomia este unul dintre acestea.

Interviu realizat de Gerardo Fortuna pentru EURACTIV.com. Traducere și adaptare: Bogdan Neagu