România deține în primul semestru al anului viitor președinția Consiliului Uniunii Europene, iar Comisia Europeană speră ca statele membre să ajungă la o înțelegere privind bugetul pentru viitorul cadru financiar multianual (CFM) până la alegerile europene din mai 2019.

Comisia Europeană și-a prezentat în urmă cu câteva luni propunerea de buget pentru exercițiul 2021-2027, dar mai toate statele UE au avut câte ceva de criticat. Principala problemă este că Marea Britanie va părăsi UE de anul viitor, ocazie cu care vor dispărea cele circa 12 miliarde de euro cu care britanicii contribuiau an de an la bugetul Uniunii. În același timp, blocul trebuie să direcționeze bani și pentru obiective pentru care nu a alocat până acum bani, sau sumele au fost considerabil mai mici, precum apărarea, securitatea sau migrația.

De aceea, Comisia s-a văzut nevoită să reducă din banii pentru politicile tradiționale - Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC), dar această decizie nu a fost văzută cu ochi buni de majoritatea statelor membre.

România va beneficia de mai mulți bani din fondurile de coeziune, conform propunerii de buget avansate de Comisie, și subvențiile pentru fermieri vor crește, dar fondurile pentru dezvoltare rurală vor fi mai puține.

De asemenea, partea română are mai multe nemulțumiri legate de alocările pentru viitoarea PAC, care au fost transmise joi de premierul Viorica Dăncilă într-o discuție cu comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan.

De cealaltă parte, oficialul european a punctat impactul financiar al ieșirii Marii Britanii din UE și perspectivele viitorului buget în acest context. „Desigur, datorită deciziei Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană ne aflăm într-o situație de constrângere bugetară. Asta înseamnă că pierdem 12 miliarde de euro pe care Marea Britanie le-ar fi livrat la bugetul consolidat al UE. De aceea există foarte multe țări care țintesc la o reducere a acestor fonduri pentru partea europeană în contextul dat”, a spus Hogan, într-o declarație de presă susținută după întâlnirea cu Viorica Dăncilă.

„Pentru România și politicile tradiționale la care aderă am reușit la un nivel foarte rezonabil, spun eu, să menținem nivelul de finanțare (...) mai ales pentru pilonul I (subvențiile directe pentru fermieri - n.r.) pentru România. Pe bună dreptate ați sesizat reducerea de 16% (a bugetului privind dezvoltarea rurală - n.r.) care poate fi totuși negociată în următoarele luni cu ceilalți prim-miniștri”, a mai declarat Hogan.

Comisarul a remarcat și „treaba bună” făcută de comisarul pentru politici regionale, Corina Crețu, care a obținut o creștere a fondurilor de coeziune pentru România.

Hogan a vorbit despre nemulțumirile ridicate de Guvernul român, dar nu a oferit nicio promisiune că acestea vor fi rezolvate în sensul dorit.

Autoritățile române susțin continuarea convergenței plăților directe, pentru a reduce diferențele dintre subvențiile plătite fermierilor din statele membre din est față de cele din vestul Europei, dar, potrivit premierului Dăncilă, ar trebui să se utilizeze la calculul subvenției suprafața solicitată într-un an mai recent, respectiv 2018 și nu 2016.

„Susținem menținerea unui nivel adecvat al bugetului Politicii agricole comune, reducerea acestuia riscând să adâncească decalajele de dezvoltare între regiuni, dar și între statele membre. Dorim creșterea fondurilor alocate dezvoltării rurale. Considerăm că reducerea de 16% și intenția de creștere a ratei de cofinanțare națională vor afecta grav dezvoltarea zonelor de munte, a zonelor defavorizate, a agriculturii ecologice, măsurile de climă și mediu, investițiile în inovare și dezvoltarea de cunoștințe”, a spus Dăncilă.

De asemenea, România se opune propunerii de plafonare obligatorie a subvențiilor agricole, pentru că ar afecta grav fermele mari, competitive, dar și pe cele mijlocii, fără a contribui cu adevărat la restructurarea fermelor necompetitive. Astfel, oficialii români propun ca Bruxelles-ul să lase la latitudinea statelor membre decizia privind plafonarea sau plata predistributivă cu creșterea procentului acesteia la 25-30% pentru fermele mari. 

Comisarul Hogan a menționat discuțiile cu premierul român asupra propunerii de plafonare și plățile directe pentru fermele mici și medii.

„Așteptăm orice idee pozitivă care poate veni pentru a ne putea ajuta să-i menținem în afaceri pe fermierii mici și mijlocii aflați în aceste situații. Prin BEI și alte fonduri de investiții europene vom încerca să dăm un ajutor în această speță. Mai târziu vă vom oferi câteva detalii despre această schemă de ajutor financiar”, a spus Hogan.

Comisarul european a mulțumit, totodată, Guvernului de la București pentru sprijinul față de Politica Agricolă Comună și în special pentru partea de finanțare.

„Ați fost foarte puternici suporteri ai politicilor tradiționale de coeziune și Politica Agricolă Comună. Acest suport nu este uitat și cu siguranță se va ține cont, în special, când discutăm bugetul pentru următoarea perioadă de timp”, a spus Hogan.

România se numără printre statele care susțin o creștere a contribuțiilor naționale la bugetul UE, pentru ca acesta să nu scadă după plecarea Marii Britanii din UE, dar statele mari contributoare se opun, în general, creșterii contribuțiilor, sugerând că este nevoie ca Uniunea să construiască un buget mai bine țintit.

Dar România ar fi afectată serios de diminuarea fondurilor de dezvoltarea rurală, dat fiind că aproape jumătate din populație locuiește la sate. În plus, pe partea de dezvoltare rurală, România a avut performanțe mult mai bune în atragerea fondurilor europene decât în alte programe de susținere a investițiilor, lucru remarcat și de comisarul Hogan.

„Ținem cont că actuala politică de dezvoltare rurală a avut succes mare. La 40% aveți una dintre cele mai mari rate de absorbție a oricărui program de dezvoltare rurală din cadrul UE”.