Ministerul Agriculturii explică de ce Legea risipei alimentare în forma actuală este inaplicabilă
Această concluzie s-a desprins în urma dezbaterilor cu reprezentanții sectorului agroalimentar și întâlnirilor de lucru cu specialiștii din domeniu, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii.
Comunicatul explică de ce Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare nu poate fi aplicată în actuala formă:
- Art. 1 din Legea nr. 217/2016, așa cum este formulat, face doar referire generală la toți operatorii din sectorul agroalimentar, prin urmare, nu asigură precizie și claritate, în condițiile în care în domeniu există operatori diverși care nu au un specific comun și se caracterizează prin diferențe consistente privind nivelul de producere a risipei.
- Art. 2. din Legea nr. 217/2016: Prin exprimarea folosită la litera c, ”aflate aproape de expirarea datei-limită de consum” , se creează o situație dificil de gestionat, deoarece produsele agroalimentare sunt foarte variate ca termen de valabilitate.
- Art. 3. din Legea nr. 217/2016: Aliniatele 3 și 4 din art. 3 prevăd posibilitatea cumpărării produselor agroalimentare de către asociații și fundații, respectiv întreprinderi sociale, la 3% din preț și revânzarea acestora la un preț de 8 mai mare.
”Această transformare a ONG-urilor în agenți comerciali pune bazele unui flux de comercializare paralel, greu de gestionat din punct de vedere sanitar veterinar și fiscal și care poate pune în pericol sănătatea consumatorilor, aceștia fiind expuși datorită atracției preturilor mai reduse”.
Prin prevederile acestui articol și aplicarea lui se poate produce dezordine în tot lanțul alimentar, fiind afectați toți: producători, comercianți și consumatori.
- Art. 4. din Legea nr. 217/2016: Lipsa unei prevederi exprese a unei instituții de control și sancționare a celor care nu respectă legea.
”Analizând în ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică și nu poate fi completat dispozitivul legislativ. Prin urmare concluzia a fost că legea, nu este clară, precisă și previzibilă, așa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat și care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere”,
se arată în comunicat.
Prin urmare, ”singura decizie normală și rezonabilă, asumată fără rezerve de Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost prorogarea normelor de aplicarea până la sfârșitul anului, perioadă în care un grup de lucru instituțional, deja desemnat, are misiunea să identifice modalitățile prin care scopul legii să fie îndeplinit și să redacteze un proiect de act normativ care să fie realmente aplicabil, atât juridic cât și tehnic”, mai precizează Ministerul Agriculturii.
Retailerii nu au agreat măsurile anti-risipă încă din faza de proiect
Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) a criticat legea încă din faza de proiect.
Anul trecut, AMRCR a susținut că obligativitatea ”donării” și ”direcționarea” produselor alimentare aduc atingere prevederilor art. 44 din Constituție, referitor la garantarea dreptului de proprietate.
Asociația retailerilor a mai atras atenția și asupra lipsei de claritate a amendamentelor admise - ”folosirea de termeni precum ‚entități’ sau ‚în apropierea datei de expirare’ sau constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către reprezentanții împuterniciți ai autorităților cu atribuții de control în domeniul agroalimentar”.
Background
Legea risipei alimentare a intrat în vigoare pe 21 mai, dar Ministerul Agriculturii a anunțat încă de pe 23 mai că intenționează să amâne aplicarea legii, la cererea industriei.
În noiembrie 2016, România a adoptat Legea 217 privind diminuarea risipei alimentare, care trebuia să intre în vigoare în termen de șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Potrivit actului normativ, alimentele care se apropie de termenul de expirare dar sunt consumabile, vor fi donate către orfelinate, cămine de bătrâni, spitale sau fundații. Transferul alimentelor se va face în baza unui contract de donație sau sponsorizare.
Potrivit datelor statistice, aproximativ o treime din toate produsele din România ajung la coșul de gunoi sau sunt irosite inutil, adică - potrivit Eurostat - în jur de 2,2 două milioane de tone de produse alimentare. Aproape jumătate din deșeurile provenite din gospodării ajung la coșul de gunoi. În medie, un român aruncă zilnic 320 de grame de mâncare intactă. De cele mai multe ori cantitatea de mâncare aruncată reprezintă o masă completă.
Propunerea Ministerului Agriculturii vine în contextul în care luna trecută Parlamentul European a votat o rezoluție prin care cer statelor membre să reducă risipa alimentară cu 30% până în 2025 și cu 50% până în 2030 (față de nivelul 2014) - un obiectiv pe care Parlamentul l-a introdus în legislația privind deșeurile adoptată în martie. La nivelul Uniunii Europene, risipa alimentară a fost estimată la 88 de milioane de tone sau 173 kg pe cap de locuitor, anual.
Comentarii