"Pentru perioada 2021-2027, fiecare stat membru va trebui să trimită pentru aprobare Comisiei un plan național strategic privind Politica Agricolă Comună, deci Pilonul I și Pilonul II și organizațiile de piață, toate instrumentele vor face obiectul unui singur plan național construit în mod partenerial între autorități și toți actorii din sectorul agricol și dezvoltare rurală și care va fi analizat și apoi aprobat la Bruxelles. Este pentru prima dată când toate procesele legate de diversele instrumente PAC sunt fuzionate într-un singur proces și acest aspect este una dintre schimbările fundamentale și una dintre simplificările fundamentale pentru perioada următoare", a declarat pentru EurActiv, Elvira Bakker, șef adjunct unitate, DG Agri, Comisia Europeană, după workshop-ul Finanțări europene@Agricultură high-tech.

Floricel Dima, subsecretar de stat, Ministerul Agriculturii, a precizat că România a început deja lucrul la acest plan strategic solicitat de Bruxelles.

Referitor la propunerile Comisiei, Dima spune că Bucureștiul este mulțumit de faptul că se are în vedere în continuare dezvoltarea rurală și ajutor pentru tinerii fermieri.

Există și "frământări" legate de discuțiile privind plafonarea, în condițiile în care România are  exploatații foarte mari.

"Sperăm ca viitorul PAC pentru România să fie avantajos, astfel încât agricultorii, producătorii, fermierii români să se poată dezvolta, să poată avansa agricultura României", a precizat Floricel Dima.

România are și ferme mici și mijlocii, care trebuie să se asocieze pentru a accesa fondurile europene.

"În România avem parte de ferme mici și mijlocii care singure nu au capacitatea de a accesa aceste fonduri europene și, implicit, pentru a beneficia de aceste tehnologii de vârf. Tocmai de aceea, asocierea este elementul care le permite să aibă acces la tehnologiile de vârf. Statul român trebuie să fie preocupat de a cointeresa fermierii din România să se asocieze”, a declarat eurodeputatul PNL Daniel Buda, într-o intervenție video.

Plecarea Marii Britanii din UE lasă un gol de 12 de miliarde de euro la buget, astfel că în noul cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 agricultura va primi mai puțini bani. Totuși, plățile pentru fermierii români nu scad.

Până acum, începând cu 2007, APIA a atras în România peste 23 de miliarde de euro, cu o rată de absorbție a fondurilor europene de peste 96%, a subliniat Paul Kmen, director general adjunct, APIA.

Tehnologii inovative

Un alt subiect al workshop-ului a fost folosirea tehnologiilor inovative care vin în ajutorul fermierilor.

Alin Ilie, manager proiect, Agremo, a prezentat avantajele unei platforme software online, care analizează date cu ajutorul informațiilor furnizate de drone, iar rezultatele acestor analize sunt furnizate fermierilor pentru a-i ajuta să-și urmărească culturile.

Cum funcționează aplicația?

"Se scanează terenul cu ajutorul unei drone, iar imaginile capturate de dronă se agregează într-o singură imagine - harta terenului scanat. Harta terenului e încărcată în aplicație, se rulează niște algoritmi pe baza analizei dorite: numărătoarea plantei, identificarea zonelor îmburuienate, producția estimată, iar în urma rulării acestui algoritm utilizatorul primește un raport...E o plaftormă accesibilă din cloud, poate fi accesată de oriunde, cu orice dispozitiv cae are o conexiune simplă la internet", a explicat pentru EurActiv Alin Ilie.

"În loc să inspecteze terenul la pas sau - cum e metoda tradițională - în diagonală a terenului, aplicația îți oferă o viziune complexă, integrală a terenului, îți arată fiecare centimetru pătrat, iar prin această detaliere a terenului îți scutește foarte mult timp, îți oferă informațiile mult mai rapid decât dacă ar fi să le iei tu și, cu măsurile potrivite, poți preîntâmpina eventualele probleme", a mai spus Alin Ilie.

Tehnologii inovative utilizează de ceva vreme și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

"Așa cum pe actuala pe actuala perioadă de programare am folosit tehnologii inovative și pe următoarea perioadă de programare ne dorim să nu rămânem în urmă, tot ce înseamnă zona de cloud, Microsoft Azure în mod special, tot ce înseamnă dispozitive mobile, atât cu sisteme de operare Android, cât și cu sisteme iOS vor fi în mintea noastră, pentru a le utiliza și pentru a le pune, bineînțeles, la dispoziția tuturor solicitanților și beneficiarilor atât pentru perioada actuală de programare cât a mai rămas din ea, cât și pentru următoarea perioadă de programare pentru că e unul dintre obiectivele următorului pact", a precizat Daniel Ifrim, director, Direcția IT, AFIR.