Pe termen lung, în războiul dintre piețe și guverne agresiv intervenționiste nu poate exista decât un singur învingător. Numai că prețul îl vom plăti noi toți, ca națiune, scrie Valentin Lazea, în numărul 99 al revistei "CRONICILE Curs De Guvernare".

România își propune să crească pe termen mediu cu 4-5 la sută pe an, dar nu dă nici un fel de atenție celor trei factori de producție: capitalul, forța de muncă, productivitatea. Evoluțiile demografice ale țării – la fel ca în Bulgaria și în țările baltice – par să sustragă din (nu să adauge la) creșterea economică viitoare.

În aceste condiții, România ar trebui să facă tot ce îi stă în putință pentru a stimula ceilalți doi factori: productivitatea și capitalul. 

Mai concret, stimularea capitalului (ca factor de creștere economică) înseamnă luarea de măsuri pentru stimularea economisii și a investirii de către toți actorii din economie: guvern, investitori străini, firme românești, populație.

Din păcate, măsuri precum cele din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.114/2018 (cea cu ”taxa pe lăcomie”) merg exact în sensul opus, descurajând economisirea și investirea și subminând, astfel, firavele șanse de ajungere din urmă a economiilor dezvoltate.

Textul este un fragment din analiza publicată de Valentin Lazea în revista (exclusiv print) "CRONICILE Curs de Guvernare" – al cărui nou număr (nr. 99) a apărut săptămâna trecută.

CRONICILE reprezintă o revistă economică care a debutat cu numărul 100, iar succesoarele sunt numerotate, în mod original, în cronologie inversă

Nr. 99 din CRONICI – sumar