Comisia Europeană vede acum creșterea produsului intern brut al României la 5,7% în 2017, apropiată de valoarea luată în calcul de Guvern la rectificarea bugetară din septembrie, dar sub nivelul de 6,1% inclus în prognoza de toamnă a Comisiei Naționale de Prognoză (CNP).

Dar cele mai recente previziuni ale Comisiei Europene indică o încetinire puternică anul viitor, când creșterea PIB este estimată la 4,4% (în urcare de la nivelul de 3,7% estimat în primăvară). CNP vede creșterea din 2018 la 5,5%, o cifră extrem de importantă deoarece bugetul României pentru 2018 se construiește pe baza estimărilor Comisiei de Prognoză.

Comisia Europeană estimează că și anul viitor tot consumul va fi principalul motor al creșterii. Creșterea consumului antrenează scumpiri ale produselor, iar inflația crescută va mai domoli apetitul de consum.

„Creșterea reală a Produsului Intern Brut a accelerat în 2017, susținută în principal de consumul privat. Ritmul de creștere a PIB va încetini dar va rămâne peste potențial. Consumul privat este preconizat să încetinească în 2018, pe măsură ce inflația va afecta veniturile disponibile, dar este așteptat să fie în continuare principalul motor al creșterii. Mai mult, investițiile sunt preconizate să crească ca urmare a reluării implementării proiectelor finanțate de fonduri de la UE”, se arată în prognoza de toamnă a Comisiei Europene.

Executivul european este îngrijorat că deficitul bugetar va depăși limita de 3% din PIB începând de anul viitor. „Deficitul bugetar este preconizat să crească ca urmare a majorării salariilor în sectorul public preconizate în Legea salarizării unitare”.

Comisia estimează deficitul bugetului consolidat la 3,9% în 2018 și 4,1% în 2019, dacă legislația nu se schimbă. Dar Comisia menționează că există anumite măsuri anunțate anterior care nu au fost implementate până la data elaborării prognozei, precum transferul contribuțiilor sociale și scăderea impozitului pe venit, ce au fost adoptate miercuri de Guvern.

„Până la data elaborării acestor prognoze nu a fost publicat proiectul de buget pe 2018 și nu a fost stabilit modul în care vor fi puse în practică mai multe alte măsuri anunțate anterior. Aceste elemente reprezintă un risc (pozitiv sau negativ) la adresa acestor prognoze. Acest lucru este valabil în special în cazul modificărilor preconizate în sistemul de contribuții sociale și al impozitului pe venitul persoanelor fizice”, se arată în raportul citat.

„Posibila înăsprire a politicii monetare a BNR, ca răspuns la presiunile inflaționiste, ar putea afecta perspectivele pentru investițiile private și exporturi. De asemenea, investițiile ar putea fi afectate negativ dacă Guvernul va reduce și mai mult investițiile publice pentru a-și atinge țintele bugetare. Creșterea costurilor cu mâna de lucru, ca urmare a faptului că majorarea salariilor depășește creșterea productivității, ar putea afecta exporturile României. La nivel general, incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creșterea economică”, subliniază Comisia Europeană.

Pe ansamblu, conform previziunilor de toamnă ale CE, economia UE urmează să depășească așteptările, cu o creștere solidă de 2,3% în acest an (față de 1,9% cât estima în primavară), notează Agerpres.

Economia zonei euro este pe cale să crească în acest an în ritmul cel mai rapid din ultimul deceniu, cu o previziune de creștere a PIB-ului real de 2,2% (cu mult peste previziunile din primăvară - 1,7 %). Comisia Europeana se așteaptă ca ritmul de creștere economică să se mențină atât în zona euro, cât și în UE la 2,1% în 2018 și la 1,9% în 2019 (previziunile de primăvară pentru 2018 mizau pe o creștere de 1,8% în zona euro și de 1,9% în UE).