Comisia Europeană a făcut o propunere de buget pentru viitorul Cadru Financiar Multianual încă din mai 2018. De atunci, prevederile acestuia au fost negociate de Consiliu și Parlament, cu participarea Comisiei, dar încă mnu s-a ajuns la un acord privind forma finală.

Înainte de reuniunea Consiliului European din 17-18 octombrie, Comisia Europeană îi invită pe șefii de stat sau de guvern din UE să ofere îndrumare politică și să dea un nou impuls negocierilor pentru ca, înainte de sfârșitul anului, să se ajungă la acest acord.

Practic, liderii UE trebuie să analizeze și să indice o direcție în privința nivelului global al finanțării care să corespundă priorităților comune ale Uniunii, bugetului care să asigure un echilibru corect între politicile UE, introducerii de noi surse de venit și o evidențiere mai clară a finanțării bugetului comunitar, dar și asupra coerenței politicilor UE și asigurării unei legături mai strânse între finanțare și prioritățile de politică. În plus, Consiliul European ar trebui să decidă asupra consolidării instrumentelor care protejează bugetul UE de deficiențele în domeniul statului de drept.

„Adoptarea unor decizii strategice privind aceste elemente ar trebui să contribuie la avansarea negocierilor în curs cu privire la următorul buget pe termen lung al UE, scopul fiind ajungerea la un acord până la sfârșitul anului, astfel cum au convenit liderii UE în luna iunie”, se arată într-un comunicat al Comisiei.

După aproape un an și jumătate de la prezentarea primei propuneri, Comisia îndeamnă la o grăbire a procesului de adoptare a bugetului UE pentru 2021-2027, pentru a finanța domenii în care UE aduce cea mai mare valoare adăugată.

„În acest scop, trebuie să investim în cercetarea de vârf la nivel mondial, în întreaga Europă. Trebuie să finanțăm infrastructura transfrontalieră, să sprijinim întreprinderile mici și să le oferim fermierilor noștri o plasă de siguranță. Trebuie să dăm posibilitatea tinerilor europeni să urmeze studii într-o altă țară europeană. Toate aceste priorități se regăsesc în propunerea Comisiei pentru următorii șapte ani. Mai mult, propunerea noastră este un plan de perspectivă, responsabil și pragmatic privind modalitatea de a face mai mult cu mai puține resurse”, a spus Jean Claude Juncker, președintele Comisiei.

Comisarul european pentru buget și resurse umane, Günther Oettinger, a atenționat că nu mai este mult timp și că Europa nu își poate permite să întârzie adoptarea bugetului pe termen lung. „În primăvara anului trecut, Comisia a prezentat o propunere privind următorul buget pe termen lung al UE, propunere recunoscută de toate părțile ca fiind o bază solidă pentru negocieri. 16 luni mai târziu, lucrurile au avansat, însă nu mai avem mult timp la dispoziție. Acum trebuie să depunem cu toții eforturi pentru a ajunge la un compromis”, a spus el. 

„Într-o perioadă în care ne confruntăm cu mari provocări, Europa nu își poate permite să întârzie adoptarea bugetului pe termen lung. Cetățenii noștri așteaptă rezultate; este momentul să ne asumăm responsabilitatea. Este momentul să luăm decizii”, a adăugat comisarul pentru buget.

Comisia a propus un buget pe termen lung echivalent cu 1,114 % din venitul național brut (VNB) al UE. În prezent, Uniunea cu 27 de membri investește 1,16 % din VNB al UE-27, inclusiv prin Fondul european de dezvoltare.

„Dacă bugetul UE va fi redus și mai mult, va fi dificil pentru Uniune să își îndeplinească prioritățile și să le ofere atât fermierilor, studenților și cercetătorilor europeni, cât și celorlalte sute de mii de beneficiari ai bugetului UE sprijinul de care au atât de mare nevoie. Prin urmare, liderii ar trebui să aibă în vedere un buget realist, care să atingă obiectivele stabilite”, susține Comisia.

Mai multe state vest-europene au cerut o reducere a bugetului, și în contextul ieșirii Marii Britanii din UE, printr-o revizuire mai agresivă a politicilor principale ale Uniunii. În schimb, statele din est pledează pentru menținerea, cel puțin, a bugetelor alocate principalelor politici - cea agricolă (PAC) și cea de coeziune - la nivelul din prezent, în contextul în care bugetul propus de Comisie include diminuări ale fondurilor totale alocate acestora.

Statele vest-europene sunt nemulțumite și de propunerea de eliminare a corecțiilor de care beneficiază câteva dintre cele mai bogate state membre ale UE (plătesc mai puțin decât ar trebui să plătească raportat la venitul lor național brut pe cap de locuitor).

„Retragerea din Uniune a Regatului Unit (în favoarea căruia a fost introdus sistemul de corecții în 1984) oferă ocazia de a reforma partea de venituri a bugetului UE și de a transforma un sistem care a devenit opac și distorsionat. Liderii ar trebui să profite de această ocazie și să susțină un mod mai echitabil de finanțare a bugetului UE”, consideră însă Comisia Europeană.

Executivul UE a propus și identificarea unor noi surse de venituri pentru bugetul UE, care să fie mai strâns legate de prioritățile sale de politică. Printre sursele posibile se numără veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii sau contribuțiile bazate pe materialele plastice nereciclate.

Dar și modernizarea componentei „cheltuieli” a bugetului UE este adusă în discuție de Comisie. „Politica de coeziune și politica agricolă comună continuă să joace un rol vital în conturarea viitorului Europei, însă acestea sunt modernizate pentru a corespunde noilor priorități. În același timp, se alocă mai mulți bani unor domenii-cheie de politică, cum ar fi cercetarea și inovarea, mobilitatea studenților, combaterea schimbărilor climatice, migrația, gestionarea frontierelor și securitatea, digitalizarea, precum și apărarea și acțiunea externă a Uniunii”.