Reprezentanții României din Parlamentul European au criticat propunerea făcută de Comisie privind viitorul buget al Uniunii. Dacă socialiștii au probleme cu condiționalitatea legată de statul de drept, popularii sunt nemulțumiți de tăierea fondurilor

Comisia Europeană a prezentat miercuri propunerea sa privind bugetul Uniunii în următorul cadru financiar multianual (CFM), 2021-2027. Propunerea Comisiei încearcă să împace mai multe voci, încercând să nu scadă prea mult din fondurile alocate vechilor politici - cea agricolă și cea de coeziune - în timp ce crește fondurile pentru inovație și tineri și alocă bani pentru noi priorități, precum migrația sau apărarea. Dar bugetul Uniunii în varianta propusă de Comisie tot este mai mare decât cel actual, prin majorarea contribuțiilor statelor membre și cuprinderea unor noi venituri, deși blocul comunitar va avea un stat în minus - Marea Britanie - care era și contributor net la buget.

O mare nemulțumire a stârnit-o însă propunerea de a introduce un nou mecanism, care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. „Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept”, susține Comisia.

Deputații PSD, afiliați grupului socialiștilor și democraților din Parlamentul European (S&D) nu sunt de acord cu impunerea de condiționalități în privința accesării fondurilor europene.

„Europarlamentarii PSD n-au susţinut niciodată, nici data trecută, când era vorba de condiţionalitatea macroeconomică, nici când au fost introduse încercări de a stabili alte condiţionalităţi, acest mecanism, pentru un motiv simplu: politica de coeziune se adresează regiunilor, nu Guvernului central şi este un nonsens să pedepseşti regiunile pentru fapte posibil comise de către Guvernul central”, susține eurodeputatul Victor Boștinaru.

Cătălin Ivan, exclus din PSD dar încă membru al grupului S&D din PE, apreciază că anunțul Comisiei privind o mai mică alocare pentru țările membre care nu respectă statul de drept „este unul cât se poate de dur, chiar dacă diplomația nu lasă să se vadă colții Comisiei Europene”.

Emilian Pavel critică și faptul că Parlamentul European, cel care votează bugetul UE, ar fi exclus din procedura de restricționare a fondurilor pentru un stat considerat a încălca statul de drept, deoarece, spune eurodeputatul socialist, o astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă. „De asemenea, banii primiți, de o țară sunt și banii pe care acea țară i-a vărsat la bugetul comun, pentru obiectivele comune. Eu cred că ne îndreptăm spre probleme inimaginabile care nu doar că nu vor ajuta, dar vor eroda coeziunea Uniunii Europene”.

O părere similară are și Siegfried Mureșan, eurodeputat din partea PMP, membru al grupului popularilor (PPE). Comisia Europeană a semnalat clar că orice atac la adresa statului de drept poate fi sancționat cu suspendarea fondurilor europene, remarcă Mureșan, dar el consideră că nu trebuie penalizați beneficiarii de fonduri din cauza derapajelor guvernelor naționale.

Cristian Preda este de acord ca alocarea fondurilor europene să fie condiționată de respectarea statului de drept, așa cum propune Comisia Europeană condusă de Jean Claude Juncker. „Banii nu pot merge acolo unde domnia legii e călcată în picioare”, susține Preda.

Deși, la nivel european, principalele state vizate de această prevedere sunt considerate Ungaria și Polonia, ale căror guverne au intrat în conflict cu Comisia Juncker pe tema democrației și independenței justiției, Monica Macovei avertizează că România s-ar putea trezi cu mai puțini bani europeni pentru investiții. 

„Ni se vor tăia fonduri europene pentru că PSD&ALDE nu se opresc din schilodirea Codurilor penale și a justiției! Opriți-vă! Românii vor plăti pentru că voi, PSD&ALDE, trădați țara ca să scăpați de anchete, închisoare și confiscarea averilor. PSD&ALDE, voi nu sunteți țara!”, scrie Macovei într-o postare pe Facebook.

Însă multe critici au vizat și reducerea anunțată a fondurilor pentru coeziune și agricultori.

„Varianta de buget a Comisiei Europene dezamăgește statele UE care trebuie să recupereze decalaje de dezvoltare fără să beneficieze de finanțare adecvată. Prin reducerea sumelor destinate politicii de coeziune și agriculturii, propunerea de buget prezentată de Comisia Europeană pentru viitorul cadrul bugetar al Uniunii Europene riscă să dezavantajeze state mai puțin dezvoltate precum România, care au cea mai mare nevoie de banii europeni”, susține eurodeputatul social-democrat Răzvan Popa. 

„Acest proiect trebuie îmbunătățit, pentru a nu afecta chiar fundamente ale proiectului european - precum coeziunea, solidaritatea și dezvoltarea unitară. Scăderea resurselor de finanțare pentru Politica de Coeziune aduce un risc enorm – despărțirea Europei pe criterii de dezvoltare”, adaugă Popa.

România nu trebuie să accepte propunerea Comisiei Europene de a reduce fondurile destinate Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune în viitorul buget european post-2020, a declarat și Siegfried Mureșan, care este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European și purtător de cuvânt al PPE.

„România nu trebuie să accepte această propunere de reducere și trebuie să se lupte împreună cu celelalte state membre care beneficiază de aceste două politici pentru a păstra un nivel cel puțin la fel de ridicat al alocărilor pentru coeziune și agricultură ca în prezentul exercițiu bugetar, 2014-2020”.

Totodată, adaugă Mureșan, Guvernul României trebuie să demonstreze și că este capabil să absoarbă fondurile destinate țării noastre în cadrul actualului buget pentru a fi credibil în negocieri și pentru a nu pierde bani în următorul buget multianual.

Un alt eurodeputat PPE, Daniel Buda, spune că „fermierii nu trebuie sa plătească factura pentru Brexit!”. Buda insistă că este extrem de importantă creșterea convergenței pentru fermierii din estul Europei! „Este important ca acest principiu să rămână mai departe în atenția oficialilor europeni!”

Maria Grapini, europarlamentar n grupul S&D, spune că propunerea Comisiei privind noul CFM are foarte multe minusuri care vor afecta valori europene precum solidaritatea, coeziunea, dezvoltarea IMM-urilor sau politica agricolă. „Reducerea fondului de coeziune și a fondului pentru PAC (Politica Agricolă Comună) va conduce la creșterea disparităților regionale, fragilizarea IMM-urilor și la dispariția micilor afaceri din domeniul agriculturii! Cât despre condiționalitatea cu privire la statul de drept, pe care doriți să o introduceți pentru acordarea fondurilor europene, pe lângă faptul că încalcă Tratatul de la Lisabona, îi va afecta pe cetățeni și nu pe liderii politici, de aceea nu pot fi de acord cu ea!”, a spus Grapini, într-un mesaj adresat președintelui Juncker.

Social-democratul Andi Cristea spune însă că interesul major al țărilor puternice din UE este legat de vecinătatea sudică, fiindcă de acolo vin migrația și problemele de securitate - terorism. „UE (big boys) mută focalizarea atenției și resurselor pe sud, pe scurt o veste proastă pentru România și vecinătatea estică. Restul, cu ochii la statul de drept, după fentă”, a conchis Andi Cristea.

În opinia lui Iuliu Winkler, eurodeputat ales pe listele UDMR și membru al grupului PPE, anunțata scădere a fondurilor alocate pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună ar putea crea noi falii în interiorul UE.

„Propunerea Comisiei pentru noul CFM 2012-2027 vine cu vești bune, dar și unele îngrijorătoare. Conform propunerii Comisiei, prezentată azi în plenul Parlamentului European, vom avea în bugetul UE noi capitole. Unul legat de migrație și controlul frontierelor și celălalt capitol legat de securitate și apărare. Acestea sunt vești importante pentru România, care participă la cooperarea PESCO și care are lungi frontiere externe ale UE. Avem vești bune pentru tineri. Se dublează programele pentru tineret și finanțarea pentru Programul Erasmus+. Dar sunt și vești îngrijorătoare pentru România. E vorba de reduceri bugetare provocate de ieșirea Marii Britanii din UE, unul dintre cei mai mari contributori. Reducerile vor atinge cele două mari capitole bugetare și anume Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună”, a spus Iuliu Winkler.

Bugetul propus de Comisia Europeană pentru perioada de șapte ani dintre 2021 și 2027 cuprinde alocări totale de aproape 1.280 de miliarde de euro, dar pentru a face loc unor noi priorități și creșterii finanțării altor domenii, Executivul UE a propus scăderea cu circa 7 procente a fondurilor de coeziune, și un minus de 5 procente la Politica Agricolă Comună.