București, județele Cluj, Timiș și Ilfov sunt polii dezvoltării la nivel național, unde puterea de cumpărare e cu cel puțin 20% peste media pe țară. Aceste zone își mențin stabile ritmurile de dezvoltare și au calitatea de „difuzori” de investiții pentru zonele din proximitate, aducându-le corecții pozitive, arată studiul GfK.

La polul opus al veniturilor nete pe cap de locuitor și, implicit, cu cea mai mică putere de cumpărare, se află județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu. Ierarhia mai cuprinde județele Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți. În același timp, grupul județelor cu putere de cumpărare sub media națională este completat de Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj și Mureș.

În schimb, județele situate aproape de nivelul mediei pe țară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ orașe aflate în competiția dezvoltării, precum: Prahova, Argeș, Constanța, Alba și Arad.

„Aici se prefigurează creșteri economice notabile, ele servind drept sateliți ai marilor centre economice și beneficiază de investițiile jucătorilor care își reamplasează activitățile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timișoara, Brașov). Tot aceste orașe ocupă locuri de top la absorbția fondurilor europene și la dezvoltarea infrastructurii. Arad și-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu rețeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider național absolut în rândul orașelor inteligente din țară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate”, se menționează în concluziile studiului.

În ceea ce privește județele cu putere de cumpărare peste medie, grupul acestora debutează cu Brașov și Sibiu, zone unde se configurează o nouă zonă industrială a României care atrage masiv investiții.

Potrivit realizatorilor cercetării, Brașov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piață, în principal pe imobiliare și Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice și abilități lingvistice, a poziționării geografice centrale, a costurilor mai scăzute față de alte locuri și a condițiilor foarte bune de trai. De altfel, județul deține cele mai multe parcuri industriale din țară (10), după Prahova (15) și Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive și retail a generat o creștere a numărului de construcții rezidențiale. Astfel, în 2017, s-a finalizat cel mai mare număr de locuințe în ansambluri rezidențiale din istoria postdecembristă a Brașovului.

La rândul său, Sibiu a devenit preferatul investitorilor care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto și IT. Cel mai mare angajator industrial din județ și gigantul în industria auto, Continental, și-a extins investiția în 2018, urmat de alți jucători mari (Kika Automatizare) care își transferă activitățile în această regiune.

Polii tradiționali de dezvoltare economică ai României continuă să fie București, urmat de județele Cluj, Timiș și Ilfov. În Capitală, puterea de cumpărare e cu cel puțin 20% peste media pe țară.

„Se estimează că Sibiu, Brașov, Arad, Constanța și Alba Iulia sunt orașele care, în curând, vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar și centre universitare care să formeze piața forței de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor - zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spații industriale din țară), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puțin explorate ale țării. De asemenea, competiția regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele județe au adoptat strategii și alianțe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-și dezvolta infrastructura, cum este cazul «Alianței Vestului» - o alianță între patru județe - Cluj, Timiș, Arad și Oradea - menită să impulsioneze atragerea finanțărilor pentru dezvoltarea regională”, notează consultanții GfK.

Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii, după scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale.

Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele naționale în cauză (așa cum sunt raportate de Comisia Europeană).