Executivul a adoptat vineri o ordonanță de guvern care prevede introducerea salariului minim diferențiat pe criterii de studii și vechime în muncă. Actul normativ nu era introdus pe ordinea de zi a ședinței.

„Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care modifică o serie de acte normative, printre care Codul Muncii - Legea nr. 53/2003, și Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Modificările aduse Codului Muncii vizează crearea cadrului legal pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor și al vechimii în muncă. Prin hotărâre de Guvern se va putea stabili nivelul salariului minim diferențiat pentru anumite categorii de salariați: pentru salariații care sunt încadrați pe studii superioare, precum și pentru cei care au o vechime în muncă peste un anumit nivel”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Muncii.

Ordonanța de urgență nu a figurat pe ordinea de zi publicată de Guvern, intrând pe ordinea de zi suplimentară, notează Mediafax.

OUG modifică Codul Muncii și introduce definiția de salariu minim diferențiat, dar actul nu conține sume. Ulterior, în baza acestei ordonanțe, Guvernul va da o Hotărâre care să precizeze sumele.

Potrivit unor anunțuri făcute anterior de oficiali guvernamentali, salariul minim brut ar urma să crească de la 1.900 de lei pe lună la 2.080 de lei pe lună, iar pentru persoanele cu studii superioare și pentru cele cu minimum 15 ani vechime, salariul minim brut crește la 2.350 de lei pe lună. Premierul Viorica Dăncilă a anunțat că este posibil ca salariul minim să fie majorat de la 1 decembrie.

Însă mediul de afaceri a criticat măsura și, mai ales, lipsa dezbaterilor asupra ei.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) susține că modificările salariului minim în forma anunțată de Guvern pot afecta întreaga economie a țării, prin creșterea costurilor cu forța de muncă, reflectată într-un final în majorarea prețurilor.

Aceste modificări, anunțate într-un orizont de timp foarte scurt, impactează predictibilitatea și stabilitatea fiscală, arată un comunicat al CCIFER.

De asemenea, majorarea salariului minim afectează capacitatea întreprinderilor, mai ales mici și mijlocii de a ajusta corespunzător bugetele, care sunt stabilite încă de la sfârșitul anului anterior. „Ne referim aici nu numai la majorările de salarii minime, ci la întreaga grilă de salarizare, care trebuie să fie ajustată în noile condiții, fără a fi corelată cu productivitatea muncii”, spune asociația, care notează că România este la coada listei în UE în materie de productivitate.

Efectele acestei majorări vor fi resimțite pe termen lung prin scăderea atractivității țării pentru investitorii străini, prin creșterea costurilor cu forța de muncă, în timp ce stabilirea salariului minim în funcție de vechimea în muncă va crea o birocrație excesivă și va reprezenta un alt argument în defavoarea performanței.

CCIFER consideră că stimulentele financiare acordate salariaților pentru vechimea în muncă trebuie să rămână reglementate prin sporul de vechime și acordate în baza negocierii dintre partenerii sociali, în funcție de realitățile economice și de piața din fiecare industrie și unitate comercială.

„Estimăm că o asemenea măsură va afecta în mod nerezonabil și nejustificat posibilitatea de a găsi un loc de muncă corespunător pregătirii și competențelor pentru unele persoane ce au o vechime mai mare de 15 ani, care constituie cea mai mare bază de forță de muncă din România.”

„Ne arătăm de asemenea îngrijorarea pentru lipsa de sustenabilitate a salariilor din aparatul de stat, hotărârea de Guvern nefăcând referire la sursa fondurilor din care urmează a fi suportată această creștere, în condițiile în care forța de muncă angajată în administrația publică reprezintă în medie 26% din numărul total de angajați din economia națională și se află în prezent în primele 3 poziții în topul celor mai ridicate salarii”, mai spune CCIFER.

Anterior, și Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a anunțat că intenția Guvernului de a majora din nou salariu minim „aleatoriu și fără un studiu de impact prealabil” va duce la regândirea modelului de business în rândul comunității germane de business din România, ceea ce poate însemna că unele companii germane din România – mai ales cele din industria prelucrătoare – își vor reduce anumite activități sau pe viitor vor renunța complet la ele.

De asemenea, investitorii germani au spus că ideile de diferențiere a salariului minim nu sunt oportune, deoarece nu întotdeauna diploma obținută se reflectă și în activitatea prestată. în timp ce legarea salariului minim de vechimea în muncă ar putea fi „chiar contraproductivă, pentru că respectiva categorie profesională va fi privită de angajatori ca fiind și mai puțin atractivă”.