Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a explicat, într-o audiere la Senat, de ce donbânzile de pe piața interbancară nu sunt manipulate și care sunt motivele creșterii ROBOR.

„Dobânzile au crescut în pas cu inflația. (...) Când inflația era foarte scăzută, negativă, nu exista un deficit de cerere, cu creșteri salariale mari. Era inflație negativă și o creștere economică mare. Atunci, BNR a lăsat dobânda la 1,75%”, a spus Isărescu marți, într-o audiere în Comisiile reunite de buget, finanțe și de economie, industrie și servicii ale Senatului.

Senatorul ALDE Daniel Zamfir, președintele Comisiei economice a Senatului, l-a întrebat pe Isărescu de ce a îndemnat populația să meargă către creditele în lei când ROBOR era la minime istorice de 0,7%: „L-ați menținut dumneavoastră printr-o operațiune în care ați crescut lichiditatea în piață (...) Știați că acel nivel era menținut artificial?”.

Guvernatorul a replicat că în acea perioadă inflația era mult mai mică decât în prezent. „Când inflația în România a fost negativă, dar cu creșteri salariale mari și cu creștere de activitate economică. Nu a fost deflație, ci și dezinflație. Noi am lăsat dobânda cheie la 1,75%. Nu am vrut să speriem pe nimeni și nu ne-am jucat cu dobânda cheie, ci am activat alte instrumente de politică monetară”. Isărescu a explicat că, astfel, consecința a fost că nu s-a apreciat leul, iar economia a crescut cu păstrarea echilibrelor.

Ulterior, ROBOR a crescut de la 0,7% la 3%, a punctat guvernatorul. „Este absolut normal, având în vedere că inflația a crescut de la 0,1% la 5,4%”.

ROBOR este o dobândă calculată pe baza cotațiilor între bănci, a explicat Isărescu. „Cotațiile la 3 luni nu sunt manipulate și nu sunt false. Acolo se fac și operațiuni la termen. Legătura ROBOR cu creditul s-a făcut din 2010 când, a apărut o Directivă europeană care solicita ca partea variabilă (a dobânzilor din contractele de credit) să fie legată de o dobândă de piață”, a spus guvernatorul.

Șeful BNR a spus și că tranzactiile nu se fac la o singură dobândă. „Există ROBOR la o zi, la o săptămână, la o lună, la 3 luni, la 6 luni...fiecare cu alt nivel de cotație. La unele se fac tranzactii zilnice, la altele nu. Dar asta nu inseamna ca sunt fictive! 80% din tranzacții se fac la termen de o zi, 2 zile și o săptămână”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, este audiat marți în comisiile reunite economică și de buget-finanțe din Senat, alături de întreg Consiliul de Administrație al BNR, pe teme legate de cursul valutar și pe modul în care este calculat indicele ROBOR.